Alegerile parlamentare anticipate din Serbia au marcat o schimbare majoră în peisajul politic, după ce Aleksandar Vučić a recunoscut înfrângerea partidului său. Rezultatele preliminare au indicat o victorie a mișcării studențești, o forță care a organizat proteste împotriva guvernării timp de aproape doi ani. Decizia de a recunoaște rezultatele a fost luată duminică seară, pe baza datelor extrase dintr-un eșantion stratificat, confirmând sfârșitul unei perioade de dominație politică de 12 ani.
Conform estimărilor prezentate de liderul sârb, Lista studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de locuri în Parlament. Această cifră depășește semnificativ cele aproximativ 105 locuri estimate pentru Partidul Progresist Sârb (SNS). În ceea ce privește numărul de voturi, mișcarea susținută de studenți a obținut circa 2,2 milioane de voturi, ceea ce reprezintă aproximativ 52% din total. Partidul lui Vučić a înregistrat aproximativ 1,72 milioane de voturi, echivalând cu o pondere de 32,3%.
Mobilizarea electoratului a fost una dintre cele mai mari din ultimul deceniu, cu o prezență la vot estimată la 67,6% până la ora 19:00. Această participare este considerată cea mai ridicată de la destrămarea Iugoslaviei, în anul 1992, conform datelor furnizate de Ipsos și CeSID. Mișcarea studențească, care a prezentat o listă de 250 de candidați formată din universitari, sportivi și fermieri, a reușit să transforme protestele de stradă într-o forță electorală capabilă să concureze pentru toate locurile din legislativ.
Scrutinul a fost marcat de semnalări privind nereguli electorale din partea organizațiilor de monitorizare. Reprezentanții organizației CRTA au raportat incidente violente în apropierea unor secții de votare, în timp ce alte observații au vizat fotografierea buletinelor de vot și posibile tentative de cumpărare a voturilor. De asemenea, s-au raportat incidente de tip „carousel voting”, deși aceste observații nu constituie o concluzie oficială privind impactul final asupra rezultatului. Campania studenților s-a concentrat pe combaterea corupției și reforma instituțiilor.
Originea acestei mișcări politice este legată de tragedia din noiembrie 2024, când o copertină de beton s-a prăbușit la gara din Novi Sad, provocând 16 decese. Acest accident a declanșat un val de proteste împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a autorităților, extinzându-se ulterior din mediul universitar către segmente mai largi ale populației. Această mobilizare socială a oferit mișcării studențești platforma necesară pentru a lansa candidatura parlamentară și a contesta controlul exercitat de Aleksandar Vučić asupra statului.
Rezultatul acestor alegeri va avea implicații directe asupra politicii externe a Serbiei, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. Deși Serbia menține relații strânse cu Rusia și China, orientarea noului guvern față de Bruxelles, Washington și Moscova rămâne un punct de interes strategic. Victoria mișcării studențești pune sub semnul întrebării capacitatea partidului lui Vučić de a controla agenda politică, în ciuda menținerii posibilelor funcții prezidențiale ale liderului sârb.
