Conceptul NATO 3.0, promovat de Elbridge Colby, subsecretarul Apărării pentru politică, propune o reechilibrare radicală a rolurilor în cadrul alianței transatlantice. Această strategie presupune că Statele Unite își pot reduce rapid angajamentele militare convenționale în Europa, păstrându-și în același timp rolul de lider prin menținerea garanției nucleare. Washingtonul urmărește astfel să își îndrepte atenția strategică către Indo-Pacific, în timp ce statele europene ar trebui să își asume responsabilitatea pentru apărarea teritorială a continentului.
Implementarea acestui model implică reduceri masive de efective militare pe teritoriul european. Departamentul Apărării a anunțat deja planuri de retragere a aproximativ 5.000 de soldați din Germania și anularea desfășurării unui batalion de atac cu rază lungă de acțiune. În plus, există riscul ca alte 25.000 până la 40.000 de soldați să părăsească Europa, după ce brigada rotativă americană din România s-a întors acasă fără înlocuitori în octombrie anul trecut.
Reducerea contribuției americane vizează și Modelul de Forțe NATO, cu o diminuare propusă de o treime până la jumătate. Washingtonul intenționează să scadă numărul de aeronave și nave de război disponibile în caz de criză, inclusiv un portavion, zeci de avioane F-16 și F-15E, precum și jumătate din aprovizionarea actuală cu drone MQ-9 înarmate. Această retragere convențională ar putea lăsa Europa vulnerabilă în fața unor atacuri care se situează sub pragul unei reacții nucleare.
Pentru a compensa pierderea forțelor convenționale, se discută extinderea prezenței nucleare americane. Există rapoarte că SUA iau în considerare desfășurarea de focoase nucleare în Polonia și statele baltice, pe lângă cele șase țări gazdă actuale. Totuși, separarea forțelor convenționale de cele nucleare este considerată nerealistă, deoarece atacurile convenționale pot lovi ținte strategice, provocând o escaladare imprevizibilă. Această fragmentare a comenzii ar putea oferi Moscovei oportunități de a exploata diviziunile dintre aliați.
Viziunea lui Colby ar putea accelera tendința de proliferare nucleară în Europa. În timp ce Washingtonul se opune unui program nuclear european independent, state precum Franța și Regatul Unit își consolidează deja cooperarea prin grupuri directorale comune. În Polonia, lideri precum Donald Tusk și Karol Nawrocki au sugerat necesitatea urmăririi unor capabilități nucleare avansate. Dacă NATO 3.0 va amplifica sentimentul de vulnerabilitate, aliații ar putea căuta soluții de securitate autonome, pierzând influența strategică a SUA.
Istoric, prezența trupelor americane în Europa a servit drept semnal de alarmă pentru orice agresiune, deoarece un atac asupra soldaților SUA ar fi făcut un răspuns nuclear mult mai probabil. În timpul Războiului Rece, această staționare a fost o tactică deliberată de a combina apărarea convențională cu protecția nucleară. Separarea acestor două piloni prin NATO 3.0 riscă să erodeze credibilitatea descurajării, transformând garanția americană într-un instrument mult mai greu de aplicat în situații de criză.
context_missing: true
