Banca Mondială a emis un avertisment privind posibilitatea declanșării unei noi crize alimentare globale, cauzată de o serie de factori care afectează simultan piețele. Raportul instituției indică faptul că o combinație de prețuri ridicate la energie, atacuri asupra transporturilor de cereale în Marea Neagră și intensitatea fenomenului El Niño ar putea replica situația de la începutul anilor 2010. În acea perioadă, peste 40 de milioane de oameni au fost împinși în sărăcie extremă din cauza instabilității piețelor.
În ceea ce privește sectorul energetic, se estimează că prețurile vor crește cu 32% în anul 2026, ceea ce va inversa tendința de scădere observată în ultimii trei ani. Banca Mondială prognozează un preț mediu al petrolului de 91 de dolari pe baril pentru anul curent, în contextul în care oferta globală este așteptată să scadă cu 5,2%. Această scădere a ofertei este considerată cea mai abruptă din ultimele peste patru decenii, cu excepția anului 2020, marcat de pandemie.
Analiza instituției subliniază că prețurile petrolului ar putea fi chiar mai mari dacă cererea nu ar fi programată să scadă cu 2,5%, o scădere care reprezintă a treia cea mai mare înregistrată anual până acum. Totuși, există riscuri suplimentare de escaladare a costurilor dacă conflictul din Orientul Mijlociu se intensifică sau dacă avariile infrastructurii petroliere din Rusia persistă. Într-un scenariu nefavorabil, prețul petrolului Brent ar putea atinge o medie de 105 dolari pe baril în 2027.
Pe lângă energie, și prețurile alimentelor sunt supuse unor presiuni semnificative, fiind estimate o creștere cumulată de 18% în intervalul 2026-2027. Fenomenul El Niño este menționat ca un factor critic, deoarece sporește riscul de inundații, secetă și temperaturi extreme, afectând direct producția agrictoare la nivel global. În acest context, prețurile produselor alimentare ar putea fi cu 12% mai mari decât cele prevăzute în scenariul de bază, depășind nivelurile înregistrate în 2022.
Sectorul materiilor prime ar putea experimenta o creștere generală de 23% în 2026 față de anul precedent. În mod specific, prețurile metalelor sunt estimate să crească cu 25% în același an, pe măsură ce cererea pentru aluminiu, cupru și staniu este susținută de investițiile în rețele electrice, vehicule electrice, energie regenerabilă și centre de date. Ayhan Kose, economist-șef adjunct al Băncii Mondiale, a declarat că aceste șocuri majore pot agrava inflația și insecuritatea alimentară.
Evoluția prețurilor la resursele critice și stabilitatea aprovizionării energetice rămân subiecte de securitate strategică pentru economiile globale. Instabilitatea piețelor de mărfuri este adesea amplificată de conflicte geopolitice care perturbă rutele comerciale și infrastructura de transport. Monitorizarea acestor dinamici este esențială pentru decidenți, având în vedere impactul direct pe care creșterile de costuri le au asupra creșterii economice și a stabilității sociale la nivel internațional.
