Intelegenta artificiala reprezinta o amenintare emergenta pentru securitatea globala, avand capacitatea de a accelera dezvoltarea armelor biologice. Deși acest scenariu este adesea asociat cu literatura de science-fiction, comunitatea științifică și serviciile de securitate internaționale monitorizează cu atenție modul în care noile tehnologii pot fi utilizate abuziv. Progresele din domeniul biotehnologiei permit modificarea agenților patogeni cu o precizie sporită, iar inteligența artificiala poate procesa volume uriașe de date într-un timp extrem de scurt.
Ken McCallum, directorul serviciului britanic de informații interne MI5, a avertizat în octombrie 2026 asupra acestor riscuri. Acesta a subliniat faptul că inteligența artificiala ar putea amplifica pericolele asociate armelor biologice existente sau poate facilita apariția unor noi tipuri de arme. O preocupare majoră vizează posibilitatea ca aceste tehnologii să ajungă în mâinile unor actori nestatali, care ar putea utiliza agenții patogeni pentru a provoca daune oamenilor, animalelor sau plantelor.
Compania americană de inteligență artificială Anthropic a raportat, în septembrie 2026, incidente care confirmă aceste temeri. Anthropic a identificat și blocat mai multe încercări de utilizare a sistemului Claude pentru cercetări legate de arme biologice. Printre solicitările detectate s-au numărat cereri pentru finanțarea unor proiecte de tip „gain-of-function” și studii privind variante ale gripei aviare care ar putea fi mai ușor transmisibile la mamifere, activități care pot avea și scopuri militare.
Armele biologice se disting de cele chimice prin mecanismul de acțiune, provocând boli infecțioase în loc de toxicitate directă. În timp ce substanțele chimice precum sarinul afectează victimele în câteva secunde, agenții biologici pot produce efecte după ore, zile sau săptămâni. De asemenea, capacitatea unor patogeni de a se transmite de la o persoană la alta face ca un atac biologic să fie mult mai greu de controlat și de anticipat decât un atac chimic convențional.
Controlul acestor arme este dificil din cauza problemei „dublei utilizări”, deoarece tehnologiile necesare pot servi și scopurilor medicale legitime. Deși armele biologice sunt interzise prin Convenția privind armele biologice (BWC) din 1975, nu există un mecanism de verificare comparabil cu cel al Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW). Statele evită inspecțiile riguroase de teama de a expune cercetări sensibile din domeniile medicinei, industriei farmaceutice sau ale biotehnologiei moderne.
Istoria a demonstrat vulnerabilitatea societăților în fața acestor amenințări, cel mai cunoscut incident modern fiind cel din 2001. În urma atentatelor din Statele Unite, au fost trimise scrisori conținând spori de antrax, fapt care a dus la infectarea a 22 de persoane și la decesul a cinci dintre acestea. Acest eveniment subliniază dificultatea de a detecta un atac biologic, care poate fi confundat inițial cu o epidemie naturală.
