Uniunea Europeană și Ucraina au emis un avertisment ferm împotriva oricărei propuneri de arhitectură de securitate dezvoltate fără consultarea lor, în urma declarațiilor președintelui american Donald Trump. Acesta a evocat posibilitatea unui „acord mare și frumos” privind conflictul din Ucraina, care ar putea avea implicații asupra întregii Europe. Reacția liderilor europeni vine chiar înainte de reluarea discuțiilor de pace programate la Abu Dhabi, sub medierea Washingtonului.
Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a declarat la Varșovia că structura de securitate europeană există deja prin UE și NATO. Ea a subliniat necesitatea ca Ucraina să fie integrată în această arhitectură actuală și a insistat că Europa trebuie implicată în orice proces de soluționare a conflictului. Kaja Kallas a afirmat că orice acord va necesita participarea Uniunii Europene pentru a putea fi pus în aplicare efectiv.
Președintele american Donald Trump a anunțat că s-a întâlnit cu emisarul lui Vladimir Putin, Kirill Dmitriev, după un eveniment organizat de Melania Trump. Trump a promis un acord important care va implica mai mult decât Ucraina, menționând că ar putea cuprinde întreaga Europă. Deși nu a oferit detalii despre discuția privată cu reprezentantul rus, președintele a susținut că rezultatul va fi un acord care îi va încânta pe toți.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a insistat că procesul trebuie să urmeze o ordine strictă: încetarea focului, urmată de negocieri pentru pace și apoi restabilirea securității. Pe de altă parte, ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a declarat că Rusia nu poate fi garantul securității Europei. Acesta a subliniat că discuțiile trebuie să se concentreze pe protecția împotriva Rusiei, nu pe negocierea sferelor de influență.
Termenul de „arhitectură europeană de securitate”, utilizat și de Jared Kushner, este asociat cu discursul Kremlinului, care vizează reconfigurarea securității prin limitarea NATO. Pentru România, acest scenariu implică riscuri directe, precum retragerea forțelor aliate și neutralizarea rolului strategic în zona Mării Negre. Moscova urmărește reducerea capacităților defensive ale țării și revenirea la configurația NATO din anul 1997.
Contextul geopolitic actual este marcat de o reorganizare a administrației de la Casa Albă, unde Donald Trump a anunțat că Stephen Miller va deveni noul șef de cabinet, înlocuindu-lo pe Susie Wiles. Această schimbare internă în SUA coincide cu presiunile diplomatice exercitate asupra structurilor de securitate europene și cu încercările de a redefini echilibrul de putere în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic.
