Analistul Andrei Caramitru a reacționat prin intermediul unui mesaj postat pe Facebook, pe 26 octombrie 2026, la solicitările formulate de președintele Vladimir Putin. Aceste cereri ar viza o reîmpărțire a continentului european în sfere de influență, amintind de dinamica politică din perioada Războiului Rece. Mesajul său adoptă un ton ironic la adresa președintelui Rusiei, în contextul solicitărilor de retragere a NATO la granițele din anul 1997.
Andrei Caramitru a subliniat că propunerile lui Vladimir Putin urmăresc ca întreaga Europă de Est să revină sub controlul Rusiei. Această dorință ar fi identică cu cele exprimate înainte de declanșarea așa-numitelor „operațiuni speciale” de trei zile. Analistul a punctat că, în realitate, trupele rusești de pe frontul din Ucraina tind să se retragă, nu să avanseze, ceea ce contrazice obiectivele de expansiune declarate de Kremlin.
În cadrul analizei sale, Andrei Caramitru a menționat și pierderea unor aliați sau parteneri strategici. El a indicat faptul că Rusia a pierdut sprijinul din țări precum Ungaria sau Serbia, în urma rezultatelor electorale recente. Totodată, analistul a observat că influența Rusiei asupra Republicii Moldova pare să fi eșuat, menționând că acea țară este deja pierdută pentru interesele Moscovei.
Pentru a sublinia absurditatea cerințelor liderului rus, Andrei Caramitru a propus o inversare a logicii sferelor de influență. El a sugerat, în mod ironic, că ar putea fi mai plauzibil ca restul lumii să împartă Federația Rusă în sfere de influență. Această propunere vizează, conform analistului, o ipotetică „eliberare” a republicilor care fac parte din componența statului rus actual.
Analistul a finalizat criticile sale menționând starea economică a Rusiei. El a afirmat că Federația Rusă se află într-o stare de faliment complet. Această observație vine într-un moment în care Vladimir Putin participă la întâlniri oficiale la Moscova cu președintele Iranului și cu emirul Qatarului, încercând să mențină canalele de comunicare diplomatice în ciuda presiunilor geopolitice și a situației de pe front.
Solicitările Moscovei de a reveni la granițele NATO din 1997 vizează direct și securitatea României. Această cerință este considerată de experți drept un obiectiv nerealizabil, având în vedere statutul actual al organizației de apărare în regiune. Tensiunile au crescut odată cu rezultatele alegerilor din Serbia, un eveniment interpretat de Kiev ca un nou capitol istoric, dar care a generat și reacții din partea Kremlinului.
