Piețele de energie din Europa se confruntă cu cea mai puternică presiune de după criza din 2022, pe măsură ce se apropie sezonul rece. În Germania, energia electrică angro cu livrare pentru luna ianuarie se tranzacționează la peste 180 de euro/MWh pe European Energy Exchange. Această evoluție reprezintă o creștere de peste 60% comparativ cu nivelurile înregistrate în urmă cu un an, fiind alimentată de dificultățile de refacere a stocurilor și de scumpirea gazelor naturale.
Un factor determinant în această creștere este evoluția cotațiilor gazelor naturale, care au crescut în ultimele săptămâni. Tensiunile geopolitice din cadrul războiului din Iran au amplificat riscurile, după ce închiderea Strâmtorii Ormuz a dus la întreruperea livrărilor de gaze naturale lichefiate provenite din Qatar. Această situație pune sub presiune stabilitatea piețelor, riscând să majoreze costurile companiilor și facturile gospodăriilor, alimentând în același timp presiunile inflaționiste într-un context economic fragil.
Riscul de creștere a prețurilor este accentuat de posibilitatea ca războiul din Iran să se prelungească sau de condițiile meteorologice nefavorabile pentru producția de energie regenerabilă. Ulf Ek, director de investiții la Northlander Commodity Advisors LLP, avertizează că, în cazul unei ierni reci și al menținerii restricțiilor asupra livrărilor din Orientul Mijlociu, prețurile angro la electricitate ar putea crește cu până la 50%. O iarnă cu vânt și soare ar putea atenua situația, însă lipsa acestora va împinge prețurile la cărbune, gaze și electricitate în sus.
Deși energia regenerabilă a ajutat la limitarea expunerii Europei la volatilitatea combustibililor fosili, aceasta nu poate compensa complet dependența de gaz. O analiză Baringa indică faptul că, fără capacitatea fotovoltaică instalată după 2021, prețurile angro ar fi fost cu 30% mai mari în această vară. Totuși, iarna, energia solară are un impact redus, în special în nordul Europei, lăsând dependența de energia eoliană și de gazele naturale ca pe o vulnerabilitate majoră în perioadele de vânt slab.
Europa se află într-o poziție mai rezilientă față de criza energetică din 2022, când prețurile au depășit pragul de 1.000 de euro/MWh din cauza pierderii gazelor rusești. Continentul a construit infrastructură pentru importul de gaze naturale lichefiate și a diversificat furnizorii, reducând riscul unei penurii totale. Totuși, această strategie a crescut expunerea la piețele globale, unde Europa trebuie acum să concureze cu alte regiuni pentru resurse, fiind vulnerabilă la perturbările de la distanță.
Evoluția prețurilor la energie rămâne un subiect critic pentru stabilitatea economică europeană, reflectând vulnerabilitățile structurale ale continentului. Deși infrastructura de import a fost îmbunătățită, dependența de gazele naturale lichefiate și sensibilitatea la evenimentele geopolitice din Orientul Mijlociu mențin piețele într-o stare de alertă constantă, influențând direct costurile de producție și consumul final de energie în toate statele membre.
