Analiștii și investitorii internaționali estimează că prețul aurului ar putea atinge un nou record istoric în intervalul următoarelor 12-18 luni. Această prognoză este susținută de un mix de factori macroeconomici, printre care se numără incertitudințele geopolitice, presiunea inflației și cererea constantă din partea băncilor centrale. Semnalele venite din Germania indică o posibilă orientare strategică nouă, care ar putea influența semnificativ dinamica pieței globale de metale prețioase.
După ce prețul a atins aproximativ 5.500 de dolari pe uncie troy în ianuarie 2026, piața a înregistrat o corecție până la niveluri de aproximativ 4.100 de dolari. Totuși, experții consultați de Financial Times menționează că metalul poate reveni spre un nou maxim. În acest sens, Goldman Sachs estimează că prețul aurului va ajunge la 4.900 de dolari pe uncie troy până la sfârșitul anului 2026, reprezentând o creștere de aproximativ 800 de dolari față de nivelul actual.
Interesul pentru evoluția prețului a fost alimentat de declarațiile președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, oferite la Sorrento, în Italia. Acesta a argumentat necesitatea diversificării activelor prin creșterea deținerilor de aur, subliniind riscurile asociate obligațiunilor guvernamentale. Deși randamentele acestora au devenit mai atractive, creșterea nivelurilor de îndatorare a amplificat îngrijorările legate de riscul de credit, făcând ca riscurile geopolitice să fie esențiale în administrarea rezervelor de la nivelul băncii centrale.
O eventuală schimbare de politică a Bundesbank ar fi un eveniment major, având în vedere că instituția nu a mai achiziționat aur de aproape 30 de ani. În perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, banca a evitat cumpărările de aur chiar și în condiții de excedent de dolari americani, pentru a menține relația cu principalul său aliat transatlantic. Dacă o bancă centrală majoră din Europa de Vest ar intra în rândul cumpărătorilor activi, acest lucru ar putea determina o creștere rapidă a prețurilor.
Sondajul realizat de World Gold Council în rândul a 74 de bănci centrale arată că 45% dintre instituții intenționează să își majoreze rezervele de aur în următoarele 12 luni. Aceasta reprezintă cel mai ridicat procent de la lansarea sondajului în 2018. Victor Dima, manager de trezorerie la Tavex România, observă că asistăm la o transformare structurală a sistemului monetar global, în care aurul revine în rolul de activ principal, înlocuind treptat obligațiunile guvernamentale din portofoliile de rezervă.
Evoluția prețurilor activelor de rezervă rămâne strâns legată de stabilitatea fiscală a statelor și de gestionarea datoriei publice. În contextul economic actual, unde dobânzile pot genera costuri semnificative pentru bugetele naționale, deciziile băncilor centrale de a migra către active precum aurul reflectă o căutare de siguranță pe termen lung în fața volatilității piețelor financiare și a riscurilor de creditabilitate.
