Oficiali din cadrul Pentagonului au solicitat mai multor țări membre NATO să își modereze discursul public referitor la amenințarea reprezentată de Rusia. Această abordare a fost comunicată recent unor guverne europene, printre acestea Lituania, Letonia și Estonia, conform unor surse apropiate dosarului care au vorbit pentru Reuters. Scopul acestor solicitări este de a evita anumite declarații ale liderilor europeni care ar putea afecta securitatea continentului și ar putea fi interpretate ca provocări directe.
Mesajele au fost transmise în cadrul unor întâlniri bilaterale, însă nu se știe dacă alte guverne europene au fost informate despre aceste recomandări. Elbridge Colby, responsabil cu politicile la Pentagon, a fost printre oficialii americani care au transmis acest mesaj de reținere. Acesta i-a comunicat recent unui oficial baltic faptul că nu trebuie să „provocăm” pe ruși, criticând retorica prin care europenii sugerează că Rusia este „încolțită ca un șobolan”.
Solicitările americane apar într-un context în care administrația Trump exercită presiuni pentru o soluție negociată a războiului din Ucraina. Această strategie combină relaxarea unor sancțiuni destinate Rusiei cu presiuni asupra Ucrainei pentru a opri atacurile asupra infrastructurii energetice ruse. Pentagonul urmărește astfel o abordare care să nu escaladeze tensiunile, în timp ce în cadrul NATO există o dezbatere continuă privind modul de gestionare a unei Rusii tot mai asertive.
În timp ce unii oficiali occidentali consideră că accentuarea amenințării de la Moscova poate ajuta Kremlinul să semene frică, alții susțin necesitatea transparenței față de alegători. Prim-ministrul estonian Kristen Michal a folosit termenul de „șobolan încolțit” pentru a descrie pe Putin la sfârșitul lunii septembrie, sugerând acțiuni de sabotaj. În pofida acestor recomandări de moderație, serviciile de informații din statele baltice continuă să monitorizeze activ riscurile de securitate regionale.
Ministerele Apărării din Lituania, Letonia și Estonia nu au oferit comentarii, iar NATO a refuzat să se pronunțe oficial asupra acestor discuții private. Unii oficiali europeni au descris sfaturile Pentagonului drept derutante, având în vedere că serviciile de informații din statele baltice nu au redus evaluările privind riscurile de securitate. Această situație subliniază divergențele de viziune privind gestionarea riscului de sabotaj și stabilitatea strategică în Europa.
Conflictul din Ucraina, care intră acum în al cincilea an de război, a modificat profund arhitectura de securitate a Europei. Tensiunile dintre aliații NATO reflectă dificultatea de a echilibra nevoia de deterrent militar cu riscul unei escaladări necontrolate prin comunicare publică. În acest cadru, gestionarea retoricii devine un instrument strategic pentru prevenirea unor incidente care ar putea compromite coeziunea blocului occidental.
