Pentagonul pregătește un program secret de spionaj economic destinat confruntării cu China, care ar implica trimiterea de ofițeri în străinătate sub acoperire neoficială. Acești agenți ar urma să lucreze sub identități civile, ca angajați ai unor companii private sau ca oameni de afaceri, fără a avea nicio legătură aparentă cu guvernul american. Inițiativa ar vrea să completeze arsenalul actual de restricții comerciale și tarife cu o componentă clandestină de colectare a informațiilor.
Proiectul, care se află în faza de planificare, este coordonat de Tom Rakusan, un veteran cu 39 de ani de activitate în CIA și fost director adjunct pentru operațiuni. Rakusan, cunoscut pentru implicarea sa în răspunsul la interferența Rusiei în alegerile din 2016, ar lucra în cadrul unei structuri care implică și persoane din Cerberus Capital Management. Această conexiune între sectorul de apărare și fondurile de investiții subliniază noua direcție strategică a Washingtonului.
O altă figură centrală este George Kollitides, care conduce Unitatea de Apărare Economică, o structură deja implicată în investiții de sute de milioane de dolari. Această unitate a direcționat, de exemplu, suma de 750 de milioane de dolari către un zăcământ de pământuri rare din Brazilia. Strategia pare să se bazeze pe utilizarea unor experți care pot naviga în medii de afaceri, deși ideea de a plasa programul secret direct în această unitate ar fi fost abandonată pentru a evita atenția Congresului.
Implementarea acestui model de acoperire profundă implică riscuri operaționale majore, deoarece ofițerii nu vor beneficia de imunitate diplomatică și pot fi supuși arestării. Experiența anterioară a CIA indică faptul că menținerea unei identități credibile este extrem de dificilă, iar un raport intern sugerează că trei sferturi dintre ofițerii eligibili pentru acest tip de acoperire ar putea ajunge la pensionare până la jumătatea deceniului. Competența tehnică devine astfel vitală pentru succesul misiunilor.
În contextul actual, competiția dintre marile puteri se mută din zona militară clasică în lanțurile de aprovizionare și în sectorul tehnologic. Această evoluție pune presiune pe statele din flancul estic, inclusiv pe România, care trebuie să își consolideze apărarea și să monitorizeze cu atenție investițiile străine în infrastructura critică. Protecția secretelor industriale și controlul investițiilor în domenii precum energia sau mineralele critice devin elemente esențiale ale securității naționale.
Istoria spionajului economic oferă exemple clare de eficiență a acoperirii civile, precum cazul colonelului Vladimir Vetrov din cadrul KGB. Acesta a utilizat rețele de „ilegali” pentru a colecta tehnologie occidentală, o metodă care a forțat Occidentul să răspundă prin furnizarea de tehnologii compromise. Astăzi, Washingtonul pare să adopte instrumente care amintesc de modelele de colectare clandestină pe care le-a combătut în timpul Războiului Rece.
