Contextul geopolitic actual, marcat de intensificarea conflictului din Ucraina, a generat avertismente grave din partea liderilor de stat, NATO și UE. Mesajele privind posibilitatea unor acțiuni ostile de mare amploare din partea Rusiei împotriva Occidentului sunt acum elemente centrale ale discuțiilor de securitate. Această situație reactivează temeri istorice legate de tensiunile dintre marile puteri, însă sub formă de război hibrid, ceea ce impune noi abordări operaționale pentru protejarea stabilității continentale.
În septembrie 2026, doctrinele militare europene nu mai urmăresc modelul rețelelor clandestine de tip GLADIO, ci se concentrează pe conceptul de Apărare Globală (Total Defense). Această strategie vizează eliminarea frontierei tradiționale dintre zona civilă și cea militară, facilitând o mobilizare socială extinsă. NATO a publicat la mijlocul acestei luni noile orientări de reziliență, Baseline Requirements for Resilience, care pun accent pe asigurarea continuității serviciilor esențiale, precum apa, energia și telecomunicațiile.
La nivelul Uniunii Europene, se aplică Strategia europeană pentru o Uniune a pregătirii comune, în timp ce în Europa de nord și în Statele Baltice există o tendință de reintroducere a serviciului militar obligatoriu. În Europa Occidentală, discuțiile se concentrează pe organizarea unei reziliențe de sistem care să includă specialiștii civili la toate nivelurile de execuție. Această schimbare de paradigmă vine ca răspuns la noile forme de conflict dezvoltate prin metode hibride.
În ceea ce privește România, apare necesitatea unei dezbateri publice privind operaționalizarea articolului 42.7 din Tratatul UE. Această clauză de asistență mutuală a fost definită de Comisia Europeană ca răspuns la atacurile cu drone asupra infrastructurilor europene, inclusiv în România. Este esențial ca autoritățile să clarifice planurile de cooperare transfrontalieră și implicația companiilor civile în cazul în care se activează măsurile de mobilizare industrială și civilă.
Un alt punct de interes sunt Proiectele europene de apărare de interes comun (EDPCI), validate de ambasadorii UE la jumătatea lunii septembrie. Acestea includ proiecte cu încărcătură tehnologică ridicată, precum proiectul Freya, axat pe lupta împotriva dronelor, supraveghere și cybersecurity. Obiectivul acestor inițiative este integrarea accelerată a sistemelor civile inovative și a experienței acumulate în Ucraina în cadrul zonei de apărare comună a Europei.
Evoluția securității europene este marcată de atacuri asupra infrastructurii critice, precum incidentul de la stația Starlink din Polonia, considerat o nouă etapă a războiului hibrid. Aceste evenimente subliniază vulnerabilitatea sistemelor de comunicații și necesitatea unei pregătiri integrate. În acest cadru, coordonarea între sectorul militar și cel civil devine un pilon fundamental pentru reziliența statelor membre în fața amenințărilor asimetrice.
