O investigație realizată de publicația The Insider a pus la lumină operațiunea „Doppelgänger”, o rețea de propagandă coordonată de la Kremlin pentru a influența opinia publică din Europa și SUA. Această campanie de dezinformare utilizează tehnici complexe de manipulare a imaginilor, fabricarea de știri și utilizarea inteligenței artificiale pentru a distribui mesaje favorabile Rusiei pe platforme precum Facebook, X sau Telegram. Proiectul urmărește să exploateze conflictele sociale existente în societățile occidentale și să alimenteze neîncrederea în autorități.
În centrul acestui mecanism se află Agenția pentru Proiectare Socială, cunoscută sub acronimul ASD, condusă de Ilya Gambashidze. Structura funcționează sub supravegherea unor oficiali din Administrația Prezidențială rusă, printre care Serghei Kirienko, o figură influentă în sistemul politic construit în jurul lui Vladimir Putin. Echipa de la ASD include strategi politici, designeri, experți în tehnologii digitale și operatori de rețele sociale care colaborează pentru a produce conținut adaptat specific fiecărei țări vizate.
Strategia de manipulare include imitarea aproape perfectă a instituțiilor media credibile pentru a distribui materiale fabricate sub masca jurnalismului profesionist. Un exemplu relevant este campania de dezinformare despre presupuse cheltuieli extravagante ale conducerii Ucrainei, care a ajuns în discursul politic american. Informații false despre achiziția de iahturi de lux de către persoane apropiate de Volodimir Zelenski au fost preluate de politicieni republicani, precum JD Vance, Thom Tillis și Marjorie Taylor Greene, afectând dezbaterea publică.
Operațiunea vizează și crearea de tensiuni sociale prin manipularea unor evenimente reale, așa cum s-a întâmplat în Franța. Înainte de Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, operatorii au încercat să discrediteze evenimentul prin materiale care sugerau amenințări legate de terorism sau boli infecțioase. De asemenea, în contextul alegerilor parlamentare din Franța din iunie 2024, rețeaua a utilizat imagini cu incendii pentru a sugera o revoltă violentă, deși autoritățile locale au demonstrat că acele incidente nu aveau legătură cu protestele.
O componentă tehnologică esențială este utilizarea inteligenței artificiale pentru a simula opiniile unor cetățeni europi obișnuiți. Operatorii folosesc instrucțiuni specifice pentru modelele AI pentru a genera comentarii care par provenite de la persoane cu vârste, naționalități și preocupări sociale precise, precum o femeie poloneză nemulțumită de prețurile alimentelor. Această metodă permite introducerea treptată a mesajelor propagandistice în grupuri de discuții despre probleme cotidiene, făcând ca propaganda să pară o nemulțumire spontană a populației.
Refugiații ucraineni reprezintă o țintă constantă a acestor campanii, în special în Germania, Italia și România. În România, extremiștii proruși precum Călin Georgescu, George Simion sau Diana Șoșoacă au alimentat discuții despre impactul ajutorelor oferite refugiaților asupra cetățenilor români. Această strategie de atacare a refugiaților urmărește nu doar crearea de ostilitate, ci și subminarea sprijinului politic și financiar acordat Ucrainei de către statele europene.
