Generalul (r) Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, descrie o schimbare fundamentală în metodele de spionaj utilizate de Rusia. Acesta explică faptul că noile tactici de sabotaj nu mai implică spioni profesioniști, instruiți de serviciile secrete precum GRU sau FSB, ci persoane racolate prin internet sau dark web. Acești agenți de unică folosință sunt lipsiți de pregătire specială și sunt considerați resurse complet dispensabile pentru entitățile care îi recrutează.
Procesul de recrutare se bazează în principal pe oferirea unor sume de bani, aspectul ideologic fiind secundar în relația cu acești subcontractori. Dorin Toma explică faptul că activitatea începe adesea cu sarcini simple, precum realizarea unor fotografii asupra unor obiective, urmate de misiuni mai complexe. În final, acest proces escaladează către acțiuni directe de sabotaj, inclusiv incendieri, pe măsură ce agenții primesc instrucțiuni suplimentare prin rețelele sociale sau platforme precum Telegram.
O problemă majoră identificată de fostul comandant NATO este dificultatea de a atribui oficial aceste acțiuni serviciilor de informații ostile. Chiar dacă acești sabotori sunt prinși și interogați, informațiile pe care le pot oferi sunt extrem de limitate, reducându-se la un cont bancar sau un profil de rețea socială. Din cauza acestui caracter fragmentat, este aproape imposibil să se demonstreze legătura directă între acțiunea de sabotaj și un serviciu de spionaj organizat, ceea ce facilitează operațiunile hibride.
În acest context, România rămâne vulnerabilă în fața noilor tipuri de amenințări, având nevoie de o securizare mai riguroasă a obiectivelor strategice. Generalul menționează că evenimente precum cel de la Carfil Brașov demonstrează cum persoane fără expertiză militară pot supraveghea și ataca infrastructuri care nu sunt protejate suficient. Aceste persoane învață elemente de bază, cum ar fi confecționarea unor cocktailuri Molotov sau metode de a fenta vigilența firmelor de pază, pentru a executa atacurile.
Pentru a contracara aceste riscuri, Dorin Toma propune modificări legislative care să permită serviciilor de informații un acces mai eficient în spațiul digital pentru monitorizare. El subliniază necesitatea de a trece de la simple declarații la acțiuni concrete, menționând modelul Poloniei, care dezvoltă o „lege a pre-război”. Acest proiect vizează eliminarea ambiguităților juridice și pregătirea infrastructurii critice, oferind serviciilor instrumente legale pentru a funcționa eficient într-o stare de alertă pre-criză.
Securitatea națională în fața amenințărilor hibride necesită un echilibru între extinderea atribuțiilor serviciilor și menținerea unui control civil riguros. În cadrul arhitecturii de apărare, protecția datelor personale și securizarea spațiului aerian și maritim sunt elemente esențiale pentru reziliența statului. Implementarea unor cadre legale moderne este considerată imperativă pentru ca instituțiile să poată răspunde prompt la noile metode de destabilizare utilizate în regiune.
