Serviciul Român de Informații (SRI) a detaliat mecanismele prin care Federația Rusă recrutează persoane pentru a comite acte de sabotaj pe teritoriul României. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a explicat că aceste acțiuni vizează distrugerea sau perturbarea unor obiective esențiale pentru securitatea națională. Aceste operațiuni sunt parte integrantă a războiului hibrid declanșat de Moscova odată cu invazia din Ucraina, vizând infrastructura energetică, obiectivele militare sau cele industriale.
Procesul de recrutare începe adesea prin contacte pe rețelele sociale, fiind oferite promisiuni de sume de bani pentru executarea misiunilor. Autoritățile subliniază că persoanele vizate sunt selectate pe baza unor vulnerabilități specifice, precum dificultățile financiare, problemele penale sau marginalizarea socială. Ovidiu Marincea a precizat că agenții de recrutare caută profiluri precise, distanțându-se de imaginea stereotipică a spionilor antrenați, preferând persoane care pot îndeplini sarcini concrete.
Un aspect critic al acestor operațiuni este utilizarea unor persoane proxy, care acționează ca intermediari între organizatori și executanți. Acest mecanism permite ca persoanele care pun în practică atacurile să nu cunoască identitatea coordonatorilor reali din spatele operațiunilor. Astfel, Rusia poate coordona activități de la distanță, folosind cetățeni din alte state pentru a desfășura acțiuni în România, sub un steag fals, ceea ce complică identificarea autorilor.
SRI urmărește identificarea acestor amenințări încă din fazele lor incipiente, încercând să determine cine coordonează, ce ținte sunt vizate și cine sunt persoanele implicate. Totuși, purtătorul de cuvânt a subliniat că sabotajul este o activitate transfrontalieră a Federației Ruse, ceea ce face ca monitorizarea să nu poată fi realizată de către un singur serviciu de informații. Identificarea rețelelor necesită o colaborare extinsă dincolo de granițele naționale.
În contextul actual, autoritățile au identificat deja rețele de sabotori, inclusiv în cazul incendierea uzinei de armament Carfil. Începând cu anul 2024, SRI a făcut publice patru cazuri de sabotaj care au avut loc în România. Aceste evenimente confirmă faptul că, în timp ce vecinii ucraineni se confruntă cu o amenințare militară directă, România, ca membru NATO, este expusă la provocări prin instrumente non-militare, cunoscute sub denumirea de acțiuni hibride.
Aceste activități hibride reprezintă o provocare constantă pentru securitatea colectivă a comunității euroatlantice. Deși România se află în interiorul granițelor NATO, riscurile nu sunt doar militare, ci și de natură economică sau socială. Monitorizarea constantă a infrastructurii critice și a fluxurilor de informații rămâne o prioritate strategică pentru prevenirea unor atacuri care ar putea destabiliza ordinea publică sau securitatea statului.
