Serviciul Român de Informații (SRI) a expus mecanismul prin care Federația Rusă recrutează persoane pentru a executa acte de sabotaj în România. Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, a explicat că procesul de recrutare începe adesea prin simpla abordare pe rețelele de socializare. Această metodă vizează transformarea unor cetățeni obișnuiți în sabotori prin promisiuni financiare care depășesc semnificativ cerințele inițiale ale acestora, facilitând astfel atacuri hibride împotriva securității naționale.
Strategia de recrutare se concentrează pe exploatarea vulnerabilităților individuale ale persoanelor selectate. Ovidiu Marincea a precizat că agenții coordonatori caută indivizi care se confruntă cu probleme financiare, au antecedente penale sau sunt marginalizați social. Aceste persoane nu sunt spioni antrenați, ci executanți utilizați într-un scop precis. SRI a făcut publice patru astfel de cazuri de sabotaj în România începând cu anul 2024, evidențiind faptul că executorii sunt instrumente coordonate pentru misiuni specifice.
Operațiunile rusești utilizează adesea tehnici de tip „steag fals” pentru a ascunde originea atacurilor. Prin recrutarea de agenți din state proxy, Federația Rusă reușește să coordoneze acțiuni de la distanță, folosind un cetățean dintr-un stat pentru a coordona un atac într-un al treilea. Ovidiu Marincea a subliniat că o mare provocare pentru SRI este faptul că amenințările pot fi coordonate simultan din trei state diferite, trecând granița virtual printr-un simplu telefon.
Un exemplu recent de atac coordonat este incendiul de la platforma industrială din Brașov, care a afectat o hală aflată în apropierea societății Carfil SA. SRI atribuie acest incident unei operațiuni de sabotaj organizate de Federația Rusă, implicând cetățeni din foste state sovietice rezidenți în Uniunea Europeană. DIICOT investighează în acest context trei cetățeni străini, respectiv doi bieloruși și un ucrainean, pentru tentativă de acte de diversiune care ar fi vizat obiective militare și industriale.
Incendiul de la Brașov a afectat aproximativ 1.000 de metri pătrați într-o hală industrială din noaptea de 13 spre 14 septembrie. Proximitatea acestui incident față de Carfil SA, filială a companiei naționale Romarm, a ridicat semnale de alarmă privind dimensiunea strategică a atacului. Autoritățile române desfășoară ancheta în cooperare cu parteneri europeni pentru a identifica întreaga rețea și pentru a verifica eventualele legături cu planuri de sabotaj din Germania.
Aceste acțiuni de sabotaj fac parte din războiul hibrid declanșat de Federația Rusă odată cu invazia din Ucraina. În timp ce vecinii Ucrainei se confruntă cu amenințări militare directe, România și restul comunității euroatlantice sunt expuse unor provocări non-militare. Acestea vizează distrugerea sau perturbarea infrastructurii energetice, a obiectivelor militare și a activităților industriale, afectând direct securitatea națională și stabilitatea regională.
