Guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat un decret-lege prin care se înăspreșesc sancțiunile aplicate pentru violențele comise în timpul manifestațiilor publice. Această măsură legislativă introduce noi infracțiuni și extinde răspunderea financiară a părinților pentru faptele comise de copiii minori. Adoptarea acestui pachet de zece măsuri principale a avut loc ca reacție la tulburările produse la sfârșitul săptămânii, vizează în special adolescenții și intră în vigoare imediat, pe fondul temerilor privind repetarea incidentelor la Milano.
Sancțiunile penale pentru participarea în grup la acte violente care pun în pericol siguranța publică pot ajunge la cinci ani de închisoare și amenzi de până la 20.000 de euro. Pedepsele sunt agravate în situațiile în care participanții își acoperă fața sau provoacă răni altor persoane. De asemenea, autoritățile vor putea utiliza reținerea amânată pentru anumite fapte săvârșite în acest context, în funcție de probele disponibile și de condițiile legale, extinzând astfel posibilitățile de intervenție ale poliției.
Un aspect central al reformei vizează responsabilitatea economică a părinților pentru prejudiciile cauzate de copiii lor minori, inclusiv pagubele aduse bunurilor publice. Părinții minorilor care comit infracțiuni pot fi sancționați cu amenzi cuprinse între 500 și 1.000 de euro, sume care se pot dubla în cazul recidivei. Guvernul urmărește astfel ca consecințele financiare ale comportamentului violent să afecteze și persoanele care nu participă direct la incidente, dar care sunt responsabile de minorii implicați.
Pentru adolescenții cu vârste între 14 și 17 ani, decretul prevede reținerea preventivă și introduce o prezumție privind capacitatea de vinovăție începând de la vârsta de 14 ani. Organizatorii sau persoanele care promovează grupuri destinate comiterii de acte violente, inclusiv prin intermediul instrumentelor digitale, riscă pedepse între patru și 12 ani de închisoare. În plus, se prevede interzicerea participării la adunări publice pentru persoanele care, în ultimii cinci ani, au comis comportamente prejudiciabile.
Securitatea orașului Milano va fi consolidată prin desfășurarea a încă 500 de militari pentru sprijinirea siguranței publice până la 31 decembrie 2026. Totodată, în cazurile de vătămare a agenților de poliție sau a personalului de securitate, decretul facilitează declanșarea acțiunii penale din oficiu. Deși măsurile sunt operative imediat, actul normativ trebuie transformat în lege de către Parlament în termen de 60 de zile, perioadă în care textul poate suferă modificări legislative.
Aceste măsuri de securitate internă apar într-un context în care stabilitatea regională și gestionarea riscurilor de ordine publică rămân priorități constante pentru liderii europeni. Deciziile guvernamentale din Italia reflectă o tendință de consolidare a autorității statului în gestionarea protestelor care pot degenera în conflicte civile. Această abordare legislativă strictă este menită să prevină escaladarea violenței în marile metropole europene prin descurajarea economică și penală a participanților.
