State precum Rusia și Iran sunt implicate în eforturi de a agrava și exploata tulburările sociale din Franța, cu scopul de a slăbi democrațiile occidentale. Cercetătorii citați de The Times indică faptul că aceste puteri străine încearcă să instrumentalizeze mișcările de protest pentru a destabiliza ordinea internă. Deși nu există dovezi că aceste puteri au inițiat direct mișcarea, ele sunt suspectate de amplificarea tensiunilor prin campanii de dezinformare și utilizarea unor influenceri pe rețelele sociale.
Protestele au pris început în suburbiile Parisului, unde elevii din ultimul an de liceu au denunțat subfinanțarea sistemului de învățământ și lipsa de echitate față de minoritățile etnice. Această mișcare s-a transformat rapid într-o serie de manifestări violente, jafuri și distrugeri în întreaga țară, culminând cu evenimente de o amploare fără precedent. În contextul noilor proteste planificate, ministrul de interne, Laurent Nuñez, a anunțat mobilizarea soldaților și a unităților de elită ale poliției pentru a asigura securitatea statică.
Iranul este suspectat de o infiltrare de succes în grupurile de extremă stângă, utilizând tactici de amestec în mișcări sociale deja existente. Jurnalistul Emmanuel Razavi a explicat faptul că serviciile secrete iraniene nu inițiază mișcări, ci le exploatează pentru a servi interesele regimului, inclusiv prin incitarea grupărilor de stânga radicală să pună accent pe cauza palestiniană. De asemenea, se susține că unitatea Forța Quds utilizează ferme de troli și recrutarea de influenceri pe platforme precum Telegram pentru a semăna haos.
Rusia este, de asemenea, acuzată de încercări de a exploata diviziunile sociale prin promovarea unor narațiuni despre violența poliției și rasism. Există suspiciuni că grupul de propagandă Storm-1516, care ar avea legături cu serviciile secrete ruse, ar răspândi știri false despre candidații pro-europeni și pro-ucraineni în vederea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Profesorul David Colon de la Sciences Po susține că, deși impactul rusesc în grupurile de extremă stângă a fost limitat, Kremlinul a reușit să instrumentalizeze demonstrațiile pentru a provoca prăbușirea democrațiilor.
Ministrul afacerilor externe, Jean-Noël Barrot, a denunțat utilizarea narațiunilor ostile din partea Rusiei, Chinei, Iranului și a comunității Maga pentru a exploata manifestațiile. Deși un raport oficial privind atacurile cibernetice și dezinformarea Iranului a fost disponibil, președintele Emmanuel Macron ar fi refuzat publicarea acestuia. Decizia ar fi fost luată pentru a menține o anumită echidistanță între Teheran și Washington în contextul actual al războiului, evitând astfel supărarea regimului iranian.
Aceste evenimente de instabilitate politică și socială în Europa reflectă o perioadă de vulnerabilitate a democrațiilor în fața actorilor statali care utilizează tehnologia pentru a manipula opinia publică. În timp ce Franța gestionează criza prin măsuri de securitate sporite, tensiunile internaționale continuă să influențeze direct dinamica protestelor interne, transformând problemele sociale locale într-un teren de dispută geopolitică între marile puteri.
