Publicația Novaia Gazeta a anunțat în această zi, 30 octombrie, închiderea definitivă a activității sale editoriale. Într-o scrisoare dramatică, echipa de la ziar a declarat că autoritățile și serviciile de securitate ruse au silit redacția să își încêteze activitatea. Membrii echipei au menționat că pe 9 noiembrie vor închide lumina în sediul unde au funcționat timp de 30 de ani, marcând astfel dispariția unui simbol al presei libere din Rusia.
Procesul de anihilare a publicației a urmat o succesiune de măsuri represive care au început în februarie 2022, odată cu impunerea restricțiilor privind informațiile despre războiul din Ucraina. Ulterior, licența de publicare a fost retrasă, tiparnițele au fost confiscate, iar ziarul a fost declarat „agent străin”. În septembrie 2026, toți membrii redacției au primit această etichetă, iar în octombrie 2026, membrii au fost expulzați din localul de pe strada Potapovski.
Închiderea Novaia Gazeta reprezintă o lovitură politică asupra unui mecanism de contra-putere care documenta abuzuri ale forțelor armate și corupția elitelor. Ziarul, care a cunoscut recunoaștere internațională prin faptul că fostul său redactor-șef, Dimitri Muratov, a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2021, a funcționat ca o voce critică. Acesta a investigat încălcările drepturilor omului și abuzurile din rândul trupelor de securitate ruse.
Acțiunile guvernului ruses indică o revenire la metodele de teroare în care jurnaliștii sunt vizați ca „dușmani ai poporului”. Deși Constituția Rusă, la articolul 29, garantează libertatea de exprimare și interzice cenzura, autoritățile au utilizat acuzații de colaborare cu puteri străine pentru a opri investigațiile. Acest mecanism de etichetare permite suspendarea drepturilor jurnalistilor fără a fi necesară dovedirea faptelor, invocând secrete de stat.
Decizia de a opri Novaia Gazeta funcționează ca un avertisment direct pentru orice altă voce care ar putea critica politicile partidului sau ale conducătorilor țării. Prin eliminarea acestui element de monitorizare, sistemul politic rusesc demonstrează că tranziția spre democrație poate fi inversată. Represiunea vizează nu doar jurnaliștii, ci și pe oricine ar dori să susțină presa independentă sau să difuzeze informații critice prin rețelele sociale.
Această succesiune de măsuri împotriva presei reflectă o tendință de consolidare a controlului autoritar în Rusia, odată cu restricționarea spațiului informațional. În contextul în care serviciile de securitate supraveghează constant fluxurile de informații, eliminarea instituțiilor de presă consacrate marchează o etapă critică în transformarea mediului media din țară, reducând drastic posibilitățile de investigație independentă asupra structurilor de putere.
