Rezultatele scrutinului parlamentar din Israel, desfășurat marți, 27 octombrie 2026, pot influența direct momentul în care premierul Benjamin Netanyahu va decide reluarea atacurilor militare împotriva Iranului. Analiza publicată de The Jerusalem Post indică faptul că procesul complex de formare a unei noi coaliții guvernamentale și negocierile politice actuale pot determina fereastra de oportunitate pentru o nouă rundă de conflict cu Republica Islamică.
Deși Benjamin Netanyahu a obținut o performanță mai bună decât se anticipa, blocul său politic rămâne în minoritate în Knesset. Partidul Likud și aliații săi dețin 54 de mandate, în timp ce blocul de opoziție condus de Gadi Eisenkot are 49 de locuri. Având în vedere că nicio alianță nu a atins pragul de 61 de mandate din cele 120 disponibile, Netanyahu este obligat să încheie înțelegeri pentru a evita organizarea unor noi alegeri.
O figură centrală în contextul securității este locotenent-generalul Eyal Zamir, șeful de stat major al IDF, care s-a opus atacurilor înainte de scrutin. Eyal Zamir a impus două condiții pentru o ofensivă: Iranul să fie pe cale să atace efectiv Israelul și ca Donald Trump să ofere sprijin total, atât ofensiv, cât și defensiv. Motivul opoziției sale a fost evitarea subminării votului prin contraatacuri rachețiere și eliminarea impresiei că un atac ar fi folosit pentru a-i spori șansele politice lui Netanyahu.
În acest context, Avigdor Liberman, liderul partidului Yisrael Beytenu și aliat al lui Eisenkot, se află într-o poziție dificilă. Acesta ar putea fi nevoit să aleagă între o înțelegere cu partidele israeliano-arabe, o colaborare cu Netanyahu sau mergerea către un al doilea tur de alegeri. Procesul de negociere pentru formarea unui guvern, care include și distribuirea ministerelor, este de obicei unul de săptămâni sau luni, depășind astfel termenul critic al alegerilor intermediare din SUA.
Decizia finală privind un atac asupra Teheranului pare a fi strâns legată de poziția lui Donald Trump. Analiza sugerează că Netanyahu va avea libertatea de a acționa doar dacă acesta dorește. În acest scenariu, modul în care premierul va justifica o a treia rundă de conflict va fi esențial pentru legitimitatea operațiunii, mai ales dacă aceasta are loc în timpul negocierilor intense pentru formarea unei noi coaliții parlamentare.
Tensiunile regionale sunt accentuate de evoluțiile economice și de securitate din zonă. În perioada recentă, prețul petrolului Brent a crescut peste pragul de 115 dolari, în urma acțiunilor rebelilor Houthi. În paralel, președintele Israelului a solicitat partidelor politice să evite organizarea unor noi alegeri, încercând să stabilizeze cadrul politic într-un moment de vulnerabilitate strategică.
