Liderii mișcărilor de extremă dreaptă din Europa utilizează violențele care au afectat numeroase orașe în weekendul trecut pentru a promova o agendă politică strict antiimigrație. Aceștia prezintă tulburările drept o consecință inevitabilă a eșecului guvernelor liberale și al politicilor de deschidere a frontierelor, susținând că doar partidele lor pot restabili legea și ordinea. Această strategie de transformare a valului de violențe într-un instrument politic are loc în contextul unor alegeri importante programate în Spania, Franța și Italia.
În Franța, unde orașele Paris, Marsilia și Lyon au fost afectate de jafuri și distrugeri, partidul Adunarea Națională (RN) a denunțat incompetența centrului politic. Președintele formațiunii, Jordan Bardella, a descris guvernul drept „impotent”, în timp ce Marine Le Pen a afirmat că statul se află în „colaps”. Le Pen a argumentat că autoritatea a fost pierdută din cauza unui „haos migrator, bugetar și de securitate”, evitând însă atribuirea directă a violențelor unor motive rasiale.
În Germania, partidul Alternativa pentru Germania (AfD) a folosit situația din Franța pentru a alimenta temerile privind extinderea tulburărilor peste granițe. Copreședinta formațiunii, Alice Weidel, a descris excesele violente ca fiind un avertisment pentru Germania, asociind-le direct cu imigrația. Într-un mesaj pe rețelele sociale, Weidel a susținut că amestecul dintre migrația în masă și extremismul de stânga ar putea duce la condiții asemănătoare unui război civil.
În Portugalia și Spania, discursul s-a concentrat pe criza locuințelor, legând lipsa de locuințe de prezența imigranților. În Portugalia, André Ventura, liderul partidului Chega, a acuzat un „aflux necontrolat de persoane din străinătate” de problema locuințelor. În Spania, liderul partidului Vox, Santiago Abascal, a atacat manifestanții de la Madrid, numindu-i „milițiile lui Sánchez”, și a încercat să lege dificultățile locativ-economice de imigrație.
În Italia, premierul Giorgia Meloni a adoptat o abordare diferită, fiind deja la guvernare de patru ani. Ea a descris participanții violenți la protestele din Milano și Bologna drept extremiști și a declarat că „huliganii au exploatat protestele pentru a semena haos”. Totuși, Meloni a menționat că aproape jumătate dintre persoanele arestate după evenimentele din Milano aveau origini imigrante, incluzând persoane născute în străinătate sau copii din a doua generație.
Evoluția acestor mișcrii politice indică o schimbare în dinamica puterii în cadrul Uniunii Europene. Dacă planurile de expansiune ale extremei drepte din Franța și Germania ar fi implementate, acestea ar putea duce la o reducere a fondurilor destinate Ucrainei și la o creștere a puterii statelor individuale în detrimentul structurii centrale a UE, modificând fundamental echilibrul de putere și securitatea regională.
