Europa se pregătește pentru un conflict militar de amploare cu Rusia, însă riscă să ignore confruntarea care are loc deja pe teritoriul continentului. În loc să se concentreze pe un război convențional viitor, statele europene trebuie să răspundă la campaniile de sabotaj, atacuri cu drone și operațiuni cibernetice desfășurate în prezent de Moscova. Această situație creează o stare de „pace fictivă”, în care războiul și pacea coexistă într-un echilibru instabil și periculos.
Operațiunile rusești includ incendieri, atacuri asupra căilor ferate și amenințări directe la adresa directorilor din industria de apărare. Un exemplu recent este tentativa eșuată de a ataca cu drone un avion ucrainean pe aeroportul din Leipzig, în Germania, operațiune care ar fi fost autorizată personal de Vladimir Putin. Rusia folosește aceste metode pentru a pune presiune pe statele europene, fără a provoca însă un răspuns militar direct.
Serviciile de informații estimează că Rusia ar putea încerca un atac asupra unui teritoriu NATO înainte de anul 2030. Din acest motiv, guvernele comandă echipamente și instruiesc soldați, în timp ce bugetele pentru apărare cresc semnificativ. Multe state se îndreaptă către pragul de 3,5% din PIB pentru apărare, de la obiectivul anterior de 2%, însă există dezbateri privind necesitatea tancurilor sau a investițiilor în industria proprie versus armamentul american.
Cercetătorii de la Centrul Internațional pentru Combaterea Terorismului au documentat peste 180 de incidente legate de Rusia începând din 2022. Acestea variază de la acte de vandalism organizat, unde infractori sunt plătiți cu câteva sute de euro, până la riscuri majore, precum dispozitive incendiare ascunse în colete în centre logistice europene. Aceste atacuri din „zona gri” vizează subminarea moralului și destabilizarea societăților europene.
Pentru a contracara aceste amenințări, unele țări europene își pregătesc deja populația. Polonia dispune de aproximativ 86.000 de adăposturi, capabile să găzduiască aproape 25 de milioane de persoane, în timp ce Estonia planifică construcția a 150 de buncăre de-a lungul frontierei cu Rusia prin proiectul Scutul de Apărare Baltic. Securitatea națională nu mai este privită doar ca o misiune a armatei, ci implică protejarea infrastructurii civile și a rezilienței populației.
În contextul geopolitic actual, securitatea europeană este influențată de dinamica dintre apărarea teritorială și protecția infrastructurii critice. Statele NATO au convenit să direcționeze încă 1,5% din PIB către nevoi mai largi de securitate, pe lângă angajamentul de apărare. Această abordare vizează consolidarea rezilienței în fața metodelor neconvenționale de agresiune utilizate de Kremlin pentru a slăbi sprijinul oferit Ucrainei.
