Prim-ministrul estonian Kristen Michal a declarat vineri, 30 octombrie, că nu își va modera criticile la adresa președintelui rus Vladimir Putin. Această poziție vine după ce rapoarte au indicat faptul că oficialii Pentagonului ar fi îndemnat aliații din țările baltice să își tempereze retorica referitoare la Rusia. Michal a subliniat că Estonia își va menține poziția fermă și va continua să vorbească deschis despre amenințarea reprezentată de Moscova în regiune.
În cadrul unui interviu acordat Delfi, liderul estonian a fost extrem de dur, afirmând că nu se va abține de la atacuri. „Nu o să mă abțin. Putin este un dictator care ucide femei și copii”, a declarat Michal. El a susținut că Vladimir Putin va continua să acționeze în acest mod până când va fi obligat să își schimbe cursul, argumentând că a face concesii dictatorilor duce doar la umilință, fără a garanta păstrarea libertății.
Kristen Michal a precizat că nu a primit nicio solicitare personală din partea SUA pentru a-și modera tonul. El a menționat că această problemă nu a fost abordată nici măcar în cadrul ultimei sale întâlniri cu președintele Donald Trump, care a avut loc la Ankara în timpul verii acestui an. În același timp, guvernul său a fost acuzat de criticii din țară că nu este suficient de ferm, în ciuda unor rapoarte care sugerau o dorință de reținere din partea SUA.
Conform informațiilor furnizate de Reuters, oficialii Pentagonului au solicitat în mod confidențial mai multor aliați NATO, inclusiv Estonia, Letonia și Lituania, să își modereze retorica. Patru persoane aflate la curent cu discuțiile au declarat că aceste solicitări au fost formulate în cadrul unor întâlniri bilaterale desfășurate în ultimele săptămâni. Printre oficialii implicați s-a numărat și Elbridge Colby, șeful departamentului de politici al Pentagonului, care l-a sfătuit pe un oficial baltic să nu provoace Rusia.
Estonia a susținut anterior atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, în ciuda presiunilor exercitate de SUA asupra Kievului. Michal a declarat la summitul de la Bruxelles că, cu cât capacitatea Rusiei de a vinde energie și rafinăriile sale vor fi distruse mai repede, cu atât mai bine. În septembrie, el l-a numit pe Putin un „șobolan încolțit”, făcând o legătură între dificultățile Rusiei în Ucraina și presupusele acte de sabotaj care au loc în Europa.
Discuțiile despre securitatea regională și sprijinul pentru Ucraina au loc într-un moment în care serviciile de informații occidentale avertizează cu privire la o campanie de sabotaj rusă în plină expansiune în Europa. Deși Moscova neagă desfășurarea unei astfel de campanii, liderii europeni continuă să evalueze necesitatea unui sprijin financiar suplimentar pentru Kiev, în contextul în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa și solicită aliaților o responsabilitate mai mare pentru apărare.
