Intensificarea atacurilor asupra navelor comerciale din Marea Neagră, desfășurată în apropierea coastelor României și Bulgariei, reprezintă o nouă provocare de securitate pentru NATO. Rusia este acuzată de escaladarea conflictului prin utilizarea dronelor navale pentru a viza rutele de export ale Ucrainei și navele de marfă. Această strategie este interpretată de experți ca o tentativă de a testa limitele Alianței și de a perturba fluxurile comerciale esențiale din regiune.
Analiza realizată de Ambrey Analytics indică o creștere alarmantă a incidențelor în zona de conflict. Între mai și octombrie, un total de 317 nave comerciale și de alt tip au fost lovite în Marea Neagră și Marea Azov. Această cifră reprezintă o creștere de peste patru ori față de cele 74 de nave lovite în semestrul precedent. Ritmul atacurilor pare să se fi accelerat semnificativ în perioada premergătoare aniversării de cinci ani a invaziei rusești.
În ceea ce privește responsabilitatea, analiștii militari și firma de securitate maritimă Ambrey susțin că aceste acțiuni sunt comise de Rusia. O dronă navală surprinsă într-o înregistrare video a semănat cu o variantă rusă, consolidând suspiciunile. Deși Moscova neagă că vizează vecinii Ucrainei și acuză Occidentul de escaladare prin ajutor militar, experții precum Sidharth Kaushal de la RUSI consideră evenimentele o escaladare fără îndoială.
Impactul economic este vizibil prin reducerea drastică a volumelor de export. Rusia a exportat doar 0,3 milioane de tone de cereale în septembrie prin Marea Neagră și Marea Azov, o scădere masivă față de 4,74 milioane de tone în aceeași lună a anului trecut. Ucraina a fost nevoită să își redirecționeze exporturile către porturile fluviale de pe Dunăre și prin Canalul Sulina din România, însă volumele de cereale au scăzut la 0,81 milioane de tone metrice în septembrie.
Pentru România, securitatea maritimă este vitală și din cauza proiectului offshore „Neptun Deep”. Această platformă, deținută de OMV Petrom și Romgaz, va transforma țara în cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană anul viitor. În luna august, platforma a fost vizată de o dronă navală, iar în luna iunie, o dronă s-a autodetonat în portul Constanța. Bucureștiul a acuzat Rusia de atacuri sistematice, deși solicită dovezi criminalistice pentru atribuirea directă.
Situația din Marea Neagră reflectă o schimbare în dinamica de securitate regională, unde rutele de transport sunt utilizate ca instrumente de presiune geopolitică. În timp ce NATO își consolidează prezența în țările baltice și în Polonia, autoritățile din România solicită urgent rachete sol-aer și sisteme radar. Această vulnerabilitate apare într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, concentrându-se pe alte prioritale strategice.
