Dmitri Medvedev, fostul președinte al Rusiei și actual vicepreședinte al Consiliului de Securitate, a solicitat în mod explicit lui Donald Trump să ordone serviciilor de informații americane eliminarea fizică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Într-o postare publicată pe platforma X, oficialul de la Kremlin a sugerat că viitorul lider de la Casa Albă ar putea apela la resursele Pentagonului și CIA pentru a „corecta o neînțelegere regretabilă” reprezentată de președintele de la Kiev.
Această declarație se înscrie într-un șir de amenințări repetate lansate de Medvedev, care este recunoscut la nivel internațional pentru retorica violentă și pentru avertizamentele privind declanșarea unui conflict nuclear sau a Celui de-al Treilea Război Mondial. Propagandistul moscovite sugerează acum că procesul de eliminare a liderului ucrainean ar trebui orchestrat direct de către structurile de informații din Statele Unite ale Americii.
În cadrul aceleiași intervenții, Medvedev a susținut că interesele Rusiei pot fi garantate doar prin demonstrarea brutală a forței, având ca scop final insuflarea unei stări de teroare pe continentul european. El a argumentat că este necesară crearea unei „frici instinctive a Europei” în fața unui posibil „masacru de proporții”, invocând în acest sens documente secrete pe care Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) le-ar deține în arhivele sale.
Oficialul rus a lansat și acuzații grave la adresa Germaniei, susținând că țara se pregătește să repete invazia trupelor celui de-al Treilea Reich asupra URSS, scenariu pe care l-a numit „Barbarossa 2.0”. Medvedev a atacat coaliția antihitleristă, afirmând că procesul de denazificare a Germaniei a fost o „farsă goală” și că „anglo-saxonii” au protejat foștii conducători ai economiei militare hitleriste sub un slogan care promitea scutirea marilor actori politici.
Declarațiile sale agresive apar într-un moment de maximă tensiune geopolitică, în care Germania a identificat oficial Moscova drept principala amenințare la adresa securității naționale și a partenerilor din NATO. În cadrul primei strategii naționale de apărare adoptate de Berlin după cel de-al Doilea Război Mondial, autoritățile germane au început deja procesul de pregătire a infrastructurii civile pentru a putea fi utilizată rapid în cazul unui conflict armat de amploare.
Contextul securității europene este marcat de o reevaluare a riscurilor militare, pe măsură ce statele membre ale NATO își ajustează strategiile de apărare pentru a contracara agresiunea rusă. Această evoluție reflectă o perioadă de instabilitate regională, în care amenințările verbale ale oficialilor ruși se aliniază cu măsurile concrete de pregătire a capacităților de apărare ale aliaților occidentali.
