Banca Japoniei a decis majorarea dobânzii de politică monetară, o mișcare care aduce moneda într-un nivel de costuri de finanțare cel mai ridicat din ultimii 31 de ani. Decizia a fost luată în contextul presiunilor crescute din partea Washingtonului pentru o normalizare a politicii monetare. Totuși, această schimbare nu a reușit să oprească declinul valorii yenului, care a continuat să scadă în urma anunțului oficial.
Consiliul de politică monetară a votat cu 7 voturi la 2 pentru o creștere de 0,25 puncte procentuale, ceea ce a dus rata-țintă la aproximativ 1,25%. Guvernatorul Băncii Japoniei, Kazuo Ueda, a subliniat că faza politicii se schimbă, punând accent pe riscul ca inflația de bază să depășească pragul de 2%. Această abordare indică o schimbare de paradigmă față de perioada de deflație care a marcat Japonia în anii precedenți.
În urma deciziei, yenul a suferit o depreciere de 1,3%, ajungând la un nivel de aproape 158 de yeni pentru un dolar. Această scădere a avut loc în pofida comentariilor lui Kazuo Ueda, deoarece voturile împotriva majorării au creat incertitudine privind ritmul înăspririi politicii monetare. Stefan Angrick, de la Moody’s Analytics, a observat că o majorare de un sfert de punct procentual era deja în mare parte inclusă în prețurile pieței.
Intervențiile coordonate au avut un impact limitat asupra stabilității monedei, care a pierdut aproape jumătate din câștigurile obținute după intervenția SUA și Japonia. Deși Scott Bessent a avertizat traderii să nu parieze împotriva monedei, yenul a continuat să scadă. Ministrul japonez de finanțe, Satsuki Katayama, a asertat că autoritățile nu vor ezita să utilizeze noi runde de intervenții coordonate pe piața valutară pentru a susține moneda.
Japonia a utilizat sume considerabile pentru a proteja valuta, cheltuind aproximativ 96 de miliarde de dolari în lunile iulie și august. Această strategie de intervenție a fost menită să susțină yenul după minimele atinse în iulie. Presiunea exercitată de autoritățile din SUA a fost un factor cheie în încercarea de a accelera ritmul majorărilor de dobândă, însă rezultatele pe piața valutară au rămas instabile.
Contextul economic global este marcat de o volatilitate ridicată, în care deciziile marilor bănci centrale influențează direct stabilitatea monedelor naționale. În timp ce Japonia încearcă să gestioneze riscurile inflaționiste prin creșterea ratelor, piața valutară reacționează adesea prin scăderi bruște. Această dinamică reflectă complexitatea echilibrului dintre politicile monetare interne și presiunile externe exercitate de marile economii globale, precum Statele Unite.
