Franța traversează o perioadă de instabilitate financiară marcată de o datorie publică masivă și costuri de împrumut tot mai ridicate. Datoria statului a ajuns la 3.595,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 119% din PIB, poziționând țara ca cel mai mare debitor suveran din Zona Euro la nivel nominal. Această situație contrastează puternic cu raportul datorie/PIB de aproximativ 64% înregistrat de Germania, evidențiind o vulnerabilitate structurală a economiei franceze.
Costul finanțării statului a suferit o escaladare semnificativă, randamentul obligațiunilor pe 10 ani atingând aproximativ 5%. Această creștere a fost observată în contextul lansării operațiunii militare americane „Epic Fury” în Iran, pe 28 februarie 2026. Diferența de randament față de obligațiunile germane s-a extins la aproape 170 de puncte de bază, indicând o primă de risc tot mai mare. Totodată, spread-ul CDS pe cinci ani a crescut de la 48 de puncte de bază pe 22 septembrie 2026 la aproape 89 de puncte pe 22 octombrie.
Performanța pieței de capital franceze reflectă aceste temeri, indicele CAC 40 înregistrând o scădere de 4,25% de la începutul anului. Această evoluție negativă se detașează de restul piețelor europene, unde Euro Stoxx 50 a crescut cu 4,49%, iar indicele german DAX a avansat cu 3,55%. Sectorul bancar, incluzând entități precum BNP Paribas, Société Générale și Crédit Agricole, se confruntă cu riscuri legate de modificarea valorii portofoliilor de obligațiuni și de creșterea costurilor de finanțare.
Deficitul public este estimat la 5,4% din PIB în 2026, depășind ținta inițială de 4,6%. Pentru anul 2027, proiectul de buget anticipează un deficit de 5%, bazat pe o creștere economică de doar 1%. Cheltuielile cu dobânzile ale guvernului ar putea ajunge la 62,6 miliarde de euro în 2026, față de 51,6 miliarde de euro în 2025. Această presiune financiară este agravată de o creștere economică modestă, de doar 0,9% înregistrată în 2025, care pune sub semnul întrebării capacitatea de a reduce datoria.
Instabilitatea politică și protestele sociale complică procesul de consolidare fiscală în Franța. Cheltuielile publice au reprezentat 57,2% din PIB în 2025, un nivel superior celor din Germania (50,5%) și Italia (51,2%). Deși proiectul de buget pentru 2027 include măsuri de ajustare de 54 de miliarde de euro, divergențele politice privind impozitarea pensiilor și lipsa unei majorități parlamentare stabile pun sub semnul întrebării aplicarea acestora. Investitorii urmăresc dacă guvernul va putea implementa reformele necesare înainte de alegerile prezidențiale din 2027.
Impactul instabilității se extinde și asupra sectorului comercial, unde evenimente precum vandalismul și jafurile au afectat activitatea unor mari retaileri. Compania Carrefour a redus previziunile după ce aproximativ 50 de magazine au fost afectate, estimând un impact asupra profitului operațional între 80 și 200 de milioane de euro. În paralel, companii precum Vinci și Eiffage se confruntă cu incertitudini legate de posibilele taxe sectoriale, în timp ce grupuri imobiliare precum Unibail-Rodamco-Westfield riscă refinanțări mai scumpe.
