Participarea președintelui Nicușor Dan și a ministrului interimar de la Externe, Oana Țoiu, la reuniunea Organizației Națiunilor Unite de la New York a fost marcată de critici aspre. Analistul de politică externă Ștefan Popescu a evaluat deplasarea oficialilor români ca fiind un insucces, argumentând că agenda prezentată a fost slabă și lipsită de interlocutori de talie. Din punctul său de vedere, evenimentul nu a reușit să stabilească canale de comunicare relevante sau întâlniri bilaterale de impact.
Ștefan Popescu a subliniat că discursul președintelui Nicușor Dan a prezentat carențe conceptuale majore, fiind formulat exclusiv pentru publicul intern. Analistul a observat lipsa unor propuneri concrete pentru rezolvarea problemelor sistemului internațional, precum absența unei viziuni asupra Sudului global. În loc să propună mecanisme de coordonare pentru ajutor umanitar în zonele de conflict, inclusiv în Marea Neagră, diplomația română a oferit doar un discurs fără soluții pentru regiune.
Dezvoltarea politicii externe a României este descrisă de Ștefan Popescu ca fiind afectată de un „sindrom al tutelei”. Conform analistului, politicienii români tind să caute protecție în cadrul alianțelor, în loc să acționeze ca parteneri strategici care își articulează propriile interese. Această abordare presupune o supunere față de deciziile Bruxellesului sau Washingtonului, ignorând faptul că apartenența la NATO și UE ar trebui să ofere libertate de mișcare și capacitatea de a propune proiecte de anvergă.
Analistul a comparat performanța României cu modele de bune practici din Europa, menționând Polonia și țările baltice ca exemple de state cu voce puternică. În contrast, România pare să se limiteze la „fotografii frumoase” fără o substanță diplomatică reală. Ștefan Popescu a avertizat că această lipsă de sincronizare cu problemele economice, precum erodarea industriei auto germane, este periculoasă, având în vedere că două treimi din industria națională depind de Germania.
Problema este considerată structurală, fiind legată de o mentalitate politică ce prioritizează beneficiile personale și vizibilitatea în detrimentul fișei postului. Ștefan Popescu a menționat că această tendință a persistat și în perioada lui Iohannis, fiind un cerc vicios de comoditate. El a criticat lipsa de curaj a consilierilor de care nu reușesc să raporteze erorile decizionale, ceea ce duce la o degradare continuă a capacității de a apăra interesele naționale.
Contextul geopolitic actual este marcat de o schimbare a priorităților în cadrul NATO, odată cu integrarea Finlandei și a Suediei. Această evoluție mută centrul de greutate către zona Arcticii, generând un dezechilibru în raport cu regiunea Mării Negre. În acest cadru, capacitatea de a propune soluții regionale rămâne un atu nevalorificat de către autoritățile române, care rămân la stadiul de lozinci euroatlantice fără o viziune proprie.
