Creșterea semnificativă a prețurilor la gazele naturale obligă companiile europene de utilități să revină la utilizarea centralelor pe cărbune pentru producția de electricitate. Analistii estimează că volumul de energie generat pe bază de cărbune ar putea crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni. În același interval, se prevede o scădere a producției centralelor pe gaze într-un ritm similar, pe fondul costurilor ridicate ale combustibilului, conform informațiilor transmise de Reuters.
Instabilitatea pieței este alimentată de conflictul dintre Iran și SUA, care a afectat transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. Din acest motiv, prețurile de referință ale gazelor în Europa au depășit pragul de 80 de euro/MWh în această lună, atingând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani. Această evoluție a făcut ca centralele pe cărbune și lignit să devină, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze pentru prima dată după 2024.
Indicatorii economici reflectă această schimbare de paradigmă în sectorul energetic. Indicatorul „clean dark spread”, care măsoară profitul brut teoretic al unei centrale pe cărbune, a cunoscut o creștere semnificativă după izbucnirea conflictului din Iran la sfârșitul lunii februarie. În contrast, indicatorul echivalent pentru centralele pe gaze, numit „clean spark spread”, a înregistrat o scădere puternică, ceea ce modifică tendința de utilizare a combustibililor în Europa.
Germania, fiind cea mai mare piață energetică și cel mai mare consumator de gaze din Europa, prezintă o revenire la cărbune deosebit de evidentă. Conform datelor Veyt, producția de electricitate pe bază de cărbune ar putea ajunge aproape de capacitatea maximă în trimestrul al patrulea, atingând un nivel comparabil cu recordul trimestrial al centralelor care sunt încă în funcțiune. Totuși, capacitatea de creștere este limitată de închiderea numeroaselor unitate de producție din ultimii ani.
Florian Boehnke, analist în cadrul ICIS, subliniază limitele de reacție ale sectorului energetic. Acesta afirmă că, chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 euro/MWh, sectorul nu ar mai putea reacționa semnificativ mai mult. Deși sursele regenerabile pot acoperi o parte din producția pierdută, acestea depind de condițiile meteorologice, lăsând centralele pe cărbune și gaze în rolul de echilibrare a sistemului în perioadele de iarnă sau când producția solară este redusă.
Istoric, ponderea cărbunelui în producția de electricitate din Uniunea Europeană a suferit o scădere constantă. Datele Eurostat indică faptul că această pondere a scăzut de la peste o treime în anul 1990 până la un minim istoric de 9,2% în 2025. Această tendință a fost susținută de închiderea centralelor pe cărbune și de extinderea surselor de energie regenerabilă, însă actualul context de prețuri forțează o inversare temporară a acestui proces.
