Președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Stoere au purtat, marți, o discuție telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Această interacțiune directă vizează situația războiului din Ucraina și reprezintă un pas spre implicarea aliaților europeni în procesele de securitate regională. Comunicatul biroului lui Stubb confirmă desfășurarea convorbirii, care vine într-un moment de reluare a eforturilor de negociere privind conflictul din Ucraina.
Această comunicare telefonică marchează un moment important în relațiile dintre Europa și Rusia, deoarece liderii europeni au evitat, în mare parte, contactul direct cu Putin de la declanșarea războiului din februarie 2022. Aceasta este prima astfel de interacțiune între Putin și lideri europeni de vârf aliați cu Kievul de la discuțiile purtate de Emmanuel Macron cu omologul său rus în iulie anul trecut. Contactul direct este văzut ca o necesitate pentru abordarea securității europene.
Alexander Stubb a descris discuția ca fiind una sinceră și de fond, subliniind că poziția Finlandei este influențată de statutul de țară vecină cu Rusia. El a declarat că ieșirea din acest război va avea un impact direct asupra securității naționale și a întregii Europe, susținând că sunt necesare discuții directe pentru a pune capăt conflictului. Această abordare contrastează cu acuzațiile Moscovei, care susține că guvernele europene alimentează războiul prin furnizarea de arme Ucrainei.
Înainte de acest apel, Stoere și Stubb s-au întâlnit la Oslo cu Volodimir Zelenski și cu emisarul special al SUA, Steve Witkoff. Această întâlnire a avut loc cu o zi înainte ca Witkoff să se întâlnească cu Putin la Sankt Petersburg. Kremlinul a anunțat ulterior că Rusia este dispusă să reia în noiembrie negocierile de pace cu Ucraina, mediate de SUA, un eveniment care nu s-a mai produs de la începutul conflictului din februarie.
Peskov a menționat că Rusia consideră Norvegia și Finlanda drept noi participanți la eforturile de soluționare a războiului din Ucraina, menționând că Moscova va vedea dacă aceștia vor putea contribui efectiv la acest proces. Liderii din Oslo și Helsinki își justifică implicarea prin faptul că dețin o graniță comună cu Rusia, ceea ce le conferă un interes strategic direct în stabilitatea securității continentale și în modul în care se vor desfășura negocierile viitoare.
Din februarie 2022, când Rusia a lansat invazia pe scară largă asupra Ucrainei, arhitectura de securitate europeană a fost profund afectată, ducând la izolarea diplomatică a Kremlinului din partea majorității liderilor UE. Această perioadă de tensiune extremă a transformat relațiile de vecinătate în zone de conflict și de monitorizare intensă, forțând țări precum Finlanda și Norvegia să își redefinească rolul în cadrul dialogului internațional.
