Comisarul pentru energie, Jørgensen, a trimis un avertisment către capitalele europene, solicitând adoptarea unor măsuri de reducere a cererii de gaze și energie electrică. Deși nu există o penurie imediată de gaz, creșterea prețurilor cauzată de cererea globală ridicată pune în pericol stabilitatea energetică pe măsură ce se apropie sezonul de iarnă. Situația este descrisă ca fiind una care nu s-a îmbunătățit de la prima avertizare emisă în luna martie.
Stocurile de gaze ale UE sunt în prezent umplute în proporție de aproximativ 70%, un nivel cu 12 puncte procentuale sub cel înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor Gas Infrastructure Europe. Această scădere a rezervelor este accentuată de tulburările din Orientul Mijlociu și de concurența din partea Asiei pentru gazul natural lichefiat (GNL). Aceste factori geopolitici și de piață determină o creștere a prețurilor care amenință direct securitatea aprovizionării pe continent.
Indicele olandez TTF, care servește drept referință europeană pentru prețurile gazelor naturale, se tranzacționează în jur de 72 de euro pe MWh. Această valoare reprezintă o creștere de 40 de euro pe MWh de la evenimentele militare din zona Iranului din februarie. Analiștii avertizează că, în perioada de vârf a iernii, prețurile ar putea depăși pragul de 100 de euro pe MWh, în funcție de volumele de export de GNL din Golf sau de lucrările de întreținere din Norvegia.
Jørgensen propune utilizarea măsurilor voluntare, similar cu cele aplicate în timpul crizei energetice din 2022, precum limitarea temperaturii în clădirile publice sau reducerea iluminatului public inutil. Liderul european indică faptul că reducerea consumului de energie electrică în orele de vârf poate diminua presiunea asupra centralelor electrice care utilizează gaz. Totuși, el îndrumă guvernele către planurile naționale de urgență, care includ instrumente mai serioase, precum contractele de gaze întreruptibile.
Pentru a evita cumpărăturile de panică ce pot suplimenta inflația prețurilor, Comisia sugerează un obiectiv de umplere a stocurilor de 80%, în loc de pragul de 90%. Această abordare ar permite țărilor să își eșoloneze achizițiile pe o perioadă mai lungă, asigurând securitatea fără a pune presiune excesivă pe piețele globale deja tensionate. Deși sistemul energetic este considerat mai rezilient decât înainte de invazia Rusiei în Ucraina, situația rămâne una dificilă pentru consumatori.
Contextul securității energetice europene este marcat de o vulnerabilitate structurală în raport cu aprovizionarea cu gaz natural. În timp ce piețele globale de GNL rămân limitate, țările europene sunt nevoite să concureze intens pentru resurse, ceea ce poate duce la costuri de achiziție mult mai ridicate. Această competiție globală transformă gestionarea cererii interne într-o componentă critică a politicii de securitate a Uniunii Europene.
