Tensiunile din Marea Neagră, marcate de atacurile repetate asupra navelor comerciale și căderile de drone pe teritoriul României, au generat o stare de alertă maximă. Generalul (r) Adriean Pârlog analizează aceste riscuri, subliniind că, în perioada următoare de aproximativ un an, este puțin probabil să asistăm la gesturi extreme sau necugetate din partea marilor puteri. Această perspectivă ține cont de situațiile tensionate dintre Rusia și Ucraina, Rusia și Uniunea Europeană, precum și de conflictele dintre Israel și Iran sau de situația Taiwanului.
În ceea ce privește incidentele maritime, riscul unei escaladări majore care să declanșeze un conflict direct între NATO și Rusia este considerat scăzut. Generalul Pârlog observă că probabilitatea apariției unor astfel de evenimente menține un coeficient constant cu cele înregistrate până acum. El indică faptul că loviturile asupra navelor vizează, în principal, resurse financiare esențiale, precum transporturile de energie sau de cereale dinspre și înspre Ucraina, care sunt vitale pentru resursele financiare ale acestui stat.
Gestionarea retoricii publice în urma atacurilor cu drone este extrem de circumspectă, evitându-se atribuirea certă a responsabilității. În ultimele perioade, au fost înregistrate 12 incidente cu vapoare comerciale lovite, însă oficialii evită să declare cu certitudine că dronele au fost rusești. Această abordare apare în contextul unor operațiuni complexe, precum utilizarea tehnologiei GPS spoofing, și al sensibilității politică de a nu obliga Federația Rusă la un dialog care ar impune o dezvinovățire oficială.
Federația Rusă va continua să mizeze pe instrumente de tip război hibrid, evitând o confruntare militară directă care ar activa Articolul 5 din Tratatul NATO. Moscova nu își poate permite o implicare kinetică directă în grupa mare, motivând hărțuirea prin acțiuni de tip oglindă față de operațiunile ucrainene. Generalul menționează că aceste acțiuni sunt susținute de o înțelegere tacită manifestată de Statele Unite și, parțial, de China în raport cu situația actuală.
În ceea ce privește riscurile cibernetice, generalul nu atribuie exclusiv Federației Ruse potențialul de a dezvolta operațiuni de securitate cibernetică care să alerteze comunitatea internațională. El subliniază rolul actorilor non-statali și al marilor companii high-tech, care pot acționa prin propriile proxy-uri pentru a dezvolta operațiuni corozive. Aceste entități pot afecta stabilitatea comunicațiilor înalt tehnologizate fără a implica direct statele, oferind un grad de anonimitate și complexitate atacurilor.
Contextul geopolitic actual este marcat de eforturi de mediere și negocieri, precum confirmarea de către Ucraina a unor întâlniri între Rusia și SUA pentru relansarea discuțiilor de pace. Aceste procese de dialog, care pot implica medierea SUA, survin într-un cadru de presiuni constante asupra securității regionale. Din acest motiv, dinamica dintre marile puteri și gestionarea conflictelor prin canale diplomatice rămâne un factor critic pentru stabilitatea Europei de Est.
