Fostul președinte Traian Băsescu a analizat, duminică seară, la Digi24, contextul securitar din Marea Neagră, concentrându-se pe atacurile cu drone asupra navelor comerciale. Acesta a evaluat riscurile de escaladare a conflictului și a oferit o perspectivă asupra intențiilor conducerii de la Moscova în raport cu Alianța Nord-Atlantică. Analiza sa a pus accent pe modul în care aceste acțiuni afectează siguranța maritimă și pe necesitatea unor noi mecanisme de cooperare regională după încetarea ostilităților.
Traian Băsescu a declarat că nu crede că Vladimir Putin dorește un conflict direct cu NATO, argumentând că Rusia întâmpină dificultăți majore în atingerea obiectivelor stabilite în Ucraina. Fostul președinte a susținut că o confruntare cu Alianța nu ar fi în interesul Rusiei în acest moment. Totodată, acesta a exprimat îndoieli cu privire la faptul că aceste atacuri ar putea fi simple teste pentru a vedea cum va reacționa NATO la provocări.
În ceea ce privește țintele atacurilor, Traian Băsescu a subliniat că acestea sunt nave care au ca destinație porturile ucrainene sau care pleacă din aceste locații. El a menționat că, în timp ce Rusia vizează navele legate de Ucraina, ucrainienii vânează nave care se îndreaptă către Crimeea sau către Marea Azov. Astfel, dinamica conflictului se concentrează pe controlul rutelor maritime și al accesului la porturi strategice din regiune.
Referitor la posibilitatea unei intervenții militare, Traian Băsescu a precizat că NATO ar putea acționa doar până la limita apelor teritoriale ale României. El a avertizat că, dincolo de această limită, Alianța nu are obligații sau drepturi de intervenție. Fostul președinte a subliniat că o ciocnire directă între forțele NATO și cele ale Federației Ruse ar însemna intrarea într-un război deschis.
Pentru viitor, Traian Băsescu a propus ca România să preia inițiativa de a crea o convenție a Mării Negre după încheierea războiului. Acest acord ar trebui să includă toate statele riverane și să stabilească drepturile și obligațiile acestora, integrând și zona Dunării. El a menționat că Turcia ar putea fi reticentă, deoarece deține deja convenția de la Montreaux, care îi oferă control asupra strâmtorilor, dar nu asupra întregii mări.
Proiectul de convenție ar trebui să urmărească simultan dezvoltarea economică și securitatea regională, protejând porturile de pe Dunăre care au fost lovite de ruși. Această abordare ar necesita un ansamblu legislativ care să asigure interconectarea dintre marea și ocean cu zona Dunării. Un astfel de cadru juridic ar putea stabiliza o regiune marcată de instabilitate și de atacuri asupra infrastructurii de transport maritim și fluvial.
Conflictul din Ucraina continuă să afecteze stabilitatea regională, marcând ziua 1.705 de la începutul războiului. În acest context, tensiunile din Marea Neagră rămân un punct critic de monitorizare pentru securitatea europeană, în timp ce discuțiile despre posibile negocieri și gestionarea securității porturilor rămân în prim-planul decidenților politici și militari.
