Ultimul an a reprezentat una dintre cele mai tensionate perioade economice de la criza din 2008 încoace, fiind marcat de o stare de teamă generalizată. Pe piețele de investiții, distincția dintre risc, definit ca incertitudinea randamentului, și frica, ca răspuns emoțional, devine crucială pentru decidenți. Principalele preocupări care influențează stabilitatea actuală includ inteligența artificială, conflictele geopolitice din Orientul Mijlociu, inflația persistentă și costurile ridicate ale energiei, precum și dificultățile legate de nivelul de trai și șomaj.
Sectorul inteligenței artificiale generează temeri legate de evaluările uriașe ale companiilor, existând semnale privind o posibilă bulă similară cu cea dot-com. Totuși, datele arată că multe companii de top generează profituri masive, precum Nvidia, care a obținut un profit net de aproape 60 de miliarde de dolari în trimestrul încheiat în iulie. Investitorii devin însă mai prudenți, căutând afaceri capabile să își finanțeze dezvoltarea fără a acumula datorii excesive, într-un context în care ratele dobânzilor ridicate scumpesc împrumuturile.
Tensiunile din Iran și Orientul Mijlociu afectează direct prețul energiei, un baril de petrol Brent fiind evaluat în jur de 115 dolari. Această prețizare include atât constrângerile reale de aprovizionare, cât și o primă de risc cauzată de posibile perturbări. Între sfârșitul lunii februarie și sfârșitul lunii septembrie, stocurile globale de țiței și produse petroliere au scăzut cu peste 500 de milioane de barili. De asemenea, piața monitorizează alegerile din SUA pentru Congres, deși Donald Trump a exclus un atac asupra Iranului înainte de vot.
În ceea ce privește securitatea energetică, depozitele de gaz ale României sunt pline în proporție de 88%, un nivel superior celor 75% raportate la nivelul UE. Cu toate acestea, rezervele nu garantează protecția împotriva creșterii prețurilor pe piața europeană, în special în contextul concurenței cu Asia pentru gazul natural lichefiat din Qatar. Prețurile gazelor sunt deja la cel mai ridicat nivel din decembrie 2022 încoace, iar companiile pot transfera costurile mai mari către clienți, în ciuda prețului fix garantat pentru gospodării până la 31 martie.
Inflația rămâne un factor critic, România având cea mai mare rată din Uniunea Europeană, ajungând la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august. Creșterea costurilor de transport și producție, cauzată de energia scumpă, alimentează această tendință. Dacă presiunea inflaționistă persistă, există posibilitatea ca BNR să fie nevoit să majoreze rata dobânzii de politică monetară, urmând deciziile deja luate de BCE și Rezerva Federală a SUA. Scăderea riscurilor geopolitice sau o iarnă blândă ar putea atenua aceste presiuni.
Perspectiva viitorului depinde de evoluția conflictelor și a cheltuielilor de capital în tehnologie. Într-un scenariu optimist, dacă nu apar atacuri asupra Iranului după alegeri, prețul petrolului ar putea scădea, facilitând o inflație mai mică. Totodată, dacă companiile de AI reușesc să transforme investițiile masive în venituri reale, stabilitatea economică ar putea reveni, transformând temerile actuale în evenimente trecute.
