Uniunea Europeană ar trebui să stabilească din timp strategii de răspuns pentru cinci evoluții posibile după alegerile parlamentare din Serbia, programate pentru 25 octombrie. Această recomandare apare într-o analiză publicată de European Council on Foreign Relations (ECFR) la 20 octombrie, semnată de Goran Buldioski și Engjellushe Morina. Autorii subliniază necesitatea unei reacții europene coordonate, bazate pe constatările observatorilor, pentru a gestiona incertitudinea politică de după scrutin.
Cele două primele scenarii vizează o victorie a taberei lui Aleksandar Vučić. În prima variantă, acesta ar obține o majoritate parlamentară clară, eventual împreună cu parteneri mai mici, deși nemulțumirile care au alimentat protestele ar putea persista. În al doilea scenariu, victoria ar fi una la limită, însoțită de dovezi credibile de manipulare a votului, ceea ce ar putea declanșa proteste prelungite, contestări și represiune. În acest caz, autorii cer evitarea unor mesaje contradictorii din partea capitalelor europene.
Al treilea scenariu prevede un parlament fără majoritate, unde niciuna dintre tabere nu ar atinge cele 126 de mandate necesare din totalul de 250 de locuri. Această situație ar impune negocieri dificile pentru formarea unei coaliții sau ar putea duce la un nou scrutin. Autorii propun ca UE să faciliteze dialogul doar la invitația actorilor politici sârbi și să insiste pe reforma regulilor electorale. Formațiile mici și reprezentanții minorităților ar devena astfel decisivi în procesul de guvernare.
Scenariile patru și cinci vizează succesul Listei Studenților, o mișcare a cărei participare a fost confirmată de comisia electorală sârbă. În cazul unei majorități restrânse, transferul de putere ar putea fi contestat prin plângeri electorale și rezistență instituțională. Autorii recomandă susținerea unei tranziții ordonate și controlul civil asupra structurilor de securitate. Dacă Lista Studenților ar obține o majoritate clară, UE ar trebui să sprijine refacerea mecanismelor democratice de control și echilibru, deoarece schimbarea puterii nu garantează automat integrarea europeană.
Procesul electoral este monitorizat de Oficiul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului (ODIHR), prin misiunea condusă de Eoghan Murphy. Aceasta include 14 experți la Belgrad și 30 de observatori pe termen lung care evaluează campania, mass-media și finanțarea. Constatările preliminare sunt programate pentru 26 octombrie, la ora 15:00, ora Belgradului, urmând ca un raport final să fie publicat la câteva luni după încheierea procesului electoral.
Contextul stabilit de analiza ECFR pune accent pe transformarea mobilizării studențești într-o competiție pentru reprezentare parlamentară. Această evoluție este considerată principala provocare pentru puterea actuală din Serbia. Recomandările privind condiționarea finanțării sau utilizarea procesului de aderare pentru susținerea reformelor democratice aparțin autorilor analizei, însă ECFR precizează că publicația nu reprezintă o poziție oficială a instituției.
