O analiză publicată de Bruegel la 20 octombrie 2026 critică abordarea franco-germană privind viitorul industriei auto europene. Experții Ignacio García Bercero, Simone Tagliapietra și Jeromin Zettelmeyer avertizează că noul compromis între Paris și Berlin riscă să slăbească tranziția climatică, să încetinească modernizarea producției și să afecteze parteneriatele comerciale ale Uniunii Europene. Această strategie combină relaxarea cerințelor privind emisiile de CO2 cu preferințe restrictive pentru produsele marcate ca fiind fabricate în interiorul blocului european.
Franța și Germania susțin că această flexibilitate a normelor și sprijinul pentru producția locală pot menține ambiția climatică, investițiile și locurile de muncă. Totuși, autorii analizei consideră că această combinație poate întârzia procesul de electrificare. În interpretarea lor, Franța a acceptat presiunea germană pentru o relaxare a obiectivului de reducere a emisiilor de CO2 pentru anul 2035, în timp ce Germania a susținut o versiune foarte restrictivă a preferințelor „Made in EU”.
Din perspectiva climatică, slăbirea cerințelor pentru automobile ar putea îngreuna atingerea obiectivelor europene pentru anul 2040. Legea europeană a climei stabilește deja o țintă obligatorie de reducere cu 90% a emisiilor nete de gaze cu efect de seră față de nivelul din 1990. Deși acest obiectiv vizează întreaga economie europeană, experții subliniază că politica aplicată sectorului auto este crucială pentru succesul acestui proces de decarbonizare global.
Pe plan industrial, Bruegel acceptă ideea unor protecții comerciale temporare, compatibile cu regulile OMC, pentru a ajuta sectorul să se adapteze concurenței chineze. Totuși, autorii insistă că acest interval trebuie folosit pentru restructurarea companiilor, nu pentru protejarea tehnologiilor vechi. Relaxarea normelor ar putea prelungi dependența producătorilor germani de motoarele cu ardere internă, în timp ce competitorii își consolidează poziția pe piața vehiculelor electrice.
În ceea ce privește parteneriatele comerciale, preferințele pentru subvenții și achiziții publice pot afecta țări precum Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Maroc și Regatul Unit. Această abordare poate intra în conflict cu angajamentele comerciale ale UE. Ca alternativă, experții propun conceptul „Made with the EU”, care presupune protecție temporară însoțită de modernizare industrială și acces reciproc la piețele de achiziții publice și la stimulentele pentru vehiculele electrice.
Obiectivul de reducere a emisiilor nete cu 90% până în 2040 reprezintă un pilon central al politicii de mediu a Uniunii Europene. Acest prag obligatoriu vizează întreaga economie a blocului, calculând diferența dintre emisiile totale și absorbțiile de gaze cu efect de seră. Implementarea acestui obiectiv necesită o coordonare strictă între sectoarele industriale, inclusiv transformarea radicală a sectorului transporturilor și a celui energetic.
