Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat la reuniunea miniștrilor de Finanțe din UE de la Dublin că România nu poate face o alegere între consolidarea fiscală și creșterea economică, având nevoie de ambele direcții. Într-o comunicare, acesta a indicat faptul că Europa se află într-o etapă în care deciziile nu mai pot fi amânate, iar ambițiile țării trebuie să fie ridicate. Discuțiile au vizat teme precum inteligența artificială, energia, geopolitica și competitivitatea sistemului financiar.
În cadrul evenimentului, Alexandru Nazare a purtat discuții cu lideri internaționali, printre care Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, și Mathias Cormann, secretarul general al OCDE. De asemenea, acesta a interacționat cu Nadia Calviño, președintele BEI, și Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie și productivitate. Obiectivul central a fost identificarea modului în care se poate finanța creșterea și pregătirea economiilor pentru următorii zece ani prin mobilizarea capitalului privat.
Legat de parcursul fiscal național, Alexandru Nazare a discutat cu Valdis Dombrovskis despre menținerea angajamentelor privind deficitul, protejând în același timp investițiile și capacitatea de creștere. Comisia Europeană susține continuarea unei politici fiscale prudente și respectarea traiectoriilor convenite. Ministrul a explicat că reducerea deficitului nu este doar o cerință birocratică de la Bruxelles, ci o măsură pentru a evita consumul excesiv de capital de către stat și pentru a reduce dobânzile plătite.
Un punct de interes major a fost impactul inteligenței artificiale asupra economiei și a pieței muncii, discutat și cu Kristalina Georgieva. Alexandru Nazare a menționat că tehnologia poate crește productivitatea, dar va modifica administrația și cererea de energie. În acest context, România trebuie să transforme avantajele sale energetice în avantaje economice, prin rețele mai bune și interconectare, facilitând astfel prezența centrelor de date și a industriei.
Pe plan administrativ, ministrul a propus utilizarea tehnologiei pentru a crea un ANAF mai digital și orientat către risc, evitând birocrația digitală inutilă. El a insistat pe necesitatea de a reduce cheltuielile ineficiente și de a organiza mai bine serviciile publice, protejând în același timp infrastructura, apărarea și energia. Obiectivul final este ca fiecare leu public să producă servicii mai bune, evitând logica costului electoral permanent în stat.
Evoluția economică a României este marcată de o perioadă de recuperare în ultimele două decenii, însă ritmul de creștere a încetinat în ultimii ani. Pentru a asigura o convergență durabilă, este necesară reducerea costului finanțării și transformarea economiei într-un mediu atractiv pentru capitalul privat. Reducerea deficitelor gemene este văzută ca metoda prin care statul devine mai eficient și își consolidează rolul economic regional.
