Alegerile parlamentare din Serbia au început astăzi, secțiile de votare fiind deschise de la ora 07:00, cu așteptarea primelor rezultate în cursul serii. Acest scrutin, care implică aproximativ 6,4 milioane de alegători, este descris de manifestanți ca un referendum anti-Vucic. Pentru prima dată din anul 2012, procesul electoral conturează perspectiva unei posibile schimbări la nivelul puterii în țara balcanică, într-un climat marcat de o polarizare politică extrem de puternică.
Integritatea procesului electoral este sub semnul întrebării, după ce 24 de ONG-uri sârbe au declarat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru alegeri libere și echitabile. Această concluzie a fost trasă în urma identificării unor deficiențe structurale în organizare. Pentru a compensa riscurile, studenții au mobilizat o rețea de voluntari care să supraveghească votul, completând astfel prezența observatorilor internaționali care sunt trimiși tradițional la fața locului pentru monitorizarea scrutinului.
Opoziția, reprezentată printr-o listă de studenți, încearcă să învingă Partidul Progresist Sârb (SNS) al lui Aleksandar Vucic, deși nu are un lider de marcă. Această mișcare studențească a devenit o forță politică eterogenă, formată din candidați din societatea civilă. În timp ce Aleksandar Vucic a descris activitatea acestora ca fiind o tentativă de lovitură de stat, susținătorii săi au baricadat palatul prezidențial, iar protestatarii au raportat episoade de intimidare și violență.
Situația este complicată de lipsa unor sondaje independente, studiile existente oferind rezultate divergente. Un sondaj realizat de grupul NSPM plasează lista studenților la 44,5%, înaintea listei lui Aleksandar Vucic, care are 42,7%. În contrast, un studiu realizat de Faktor Plus, considerat apropiat de autorități, plasa majoritatea actuală la 48,6%, în timp ce studenții erau la 37,1%. Aceste cifre reflectă incertitudinea profundă cu care se confruntă electoratul sârb.
Mobilizarea actuală este rezultatul unor proteste care au durat aproape doi ani, declanșate de prăbușirea acoperișului de la gara din Novi Sad în anul 2024. Accidentul, care a ucis șaisprezece persoane, a fost considerat de protestatari o consecință a corupției endemice. În momentul de vârf al manifestărilor, sute de mii de oameni au protestat în Belgrad, cerând alegeri anticipate. Aleksandar Vucic a convocat acest scrutin, scurtându-și al doilea mandat pentru a conduce campania electorală.
Istoria politică a Serbiei a mai cunoscut momente de mobilizare masivă, precum în anul 2000, când rata de participare a fost de aproximativ 70%. Această perioadă a marcat căderea fostului lider iugoslav Slobodan Milosevic. În prezent, se anticipează o rată de participare mai mare decât media de 55% înregistrată în perioadele în care SNS a deținut puterea, reflectând interesul cetățenilor pentru viitorul stabilității politice.
