Israelienii se prezintă la urne marți pentru un scrutin național care este considerat decisiv pentru viitorul țării. Alegerea nu vizează doar alegerea unui lider, ci și direcția strategică pe care o va urma statul în contextul actual de securitate. Primul scrutin de la atacul condus de Hamas din 7 octombrie 2023 pune sub semnul întrebării legitimitatea conducerii actuale, în fața eșecurilor de securitate și a războaielor care au urmărit în Gaza, Liban și Iran.
Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv prim-ministru, își încheie un mandat de patru ani bazat pe parteneri de extremă dreaptă și ultraortodoxi. Guvernul său a promovat o direcție naționalistă și religioasă, în timp ce Netanyahu este primul prim-ministru în exercițiu judecat pentru corupție. Această perioadă a fost marcată și de încercările de reformă judiciară menite să slăbească Curtea Supremă, acțiuni care au declanșat proteste masive în cursul anului 2023.
Sistemul electoral de reprezentare proporțională face ca rezultatul să fie incert, deoarece nici blocul lui Netanyahu, nici opoziția nu par să obțină majoritatea de 61 de locuri necesară pentru guvern. Partidele votează pe liste, iar doar cele care depășesc pragul de 3,25% intră în Knesset. În această ediție, 36 de partide au intrat în cursă, însă sondajele estimează că doar între 11 și 13 partide vor reuși să depășească pragul electoral stabilit.
Competiția principală este între partidul Likud, condus de Netanyahu, și noul partid de centru Yashar, condus de fostul șef al Statului Major al Armatei, Gadi Eisenkot. Sondajele de la Canal 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de locuri, înaintea partidului Likud, care ar obține 21. Totuși, alte instituții, precum Canal 14, estimează că Likud va câștiga 30 de locuri, în timp ce Eisenkot va obține aproximativ 20 de locuri.
Opoziția este profund fragmentată, având lideri precum Naftali Bennett și Avigdor Liberman care își mențin propriile aspirații la funcția de prim-ministru. În același timp, coaliția lui Netanyahu, formată din Likud, partidele lui Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir, precum și partide ultraortodoxe, ar putea obține între 49 și 55 de locuri. Această situație indică faptul că noaptea alegerilor ar putea declanșa o nouă criză politică, necesită calcule de coaliție care pot dura luni de zile.
Contextul geopolitic este unul tensionat, reflectând o scădere a poziției diplomatice a Israelului. În timp ce Donald Trump a oferit sprijin lui Netanyahu, percepția publică în SUA este mai puțin favorabilă, iar în Europa de Vest, mai multe țări au recunoscut statul palestinian sau au impus sancțiuni coloniștilor. Rezultatul electoral va determina dacă Israelul va menține o linie dură sau dacă va încerca o atenuare a tensiunilor internaționale.
