Aproape 130 de șefi de stat se reunesc săptămâna viitoare la New York pentru desfășurarea Adunării Generale a ONU. Reuniunea are loc într-un moment de intensă instabilitate globală, fiind marcată de extinderea conflictelor din Orientul Mijlociu și din Ucraina. Pe lângă crizele militare, agenda oficială include temerile crescute legate de dezvoltarea inteligenței artificiale și presiunile constante exercitate asupra organizației, atât din punct de vedere financiar, cât și politic, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Președintele american Donald Trump va reveni pentru al doilea an consecutiv la tribuna ONU, într-un context în care administrația sa a redus contribuțiile SUA și s-a retras din zeci de organisme ale Națiunilor Unite. Deși Statele Unite au achitat săptămâna aceasta 725 de milioane de dolari pentru a-și păstra dreptul de vot în Adunarea Generală, țara datorează în continuare organizației peste un miliard de dolari. În paralel, liderul chinez Xi Jinping va lipsi de la reuniunea de la New York, urmând să aibă discuții directe cu Trump la Washington.
Conflictul dintre SUA și Israel, versus Iran, va domina discuțiile, având în vedere impactul asupra inflației globale și destabilizarea regională. Progresele rebelilor Houthi reprezintă o amenințare la nivelul navigării prin Strâmtoarea Bab el-Mandeb, ceea ce poate duce la scumpirea energiei. Programul prevede intervenția președintelui iranian Masoud Pezeshkian miercuri, urmată de discursul premierului israelian Benjamin Netanyahu joi. Președintele palestinian Mahmoud Abbas va putea interveni doar prin legătură video, după ce SUA i-au refuzat viza.
Războiul din Ucraina rămâne un punct central, cu Volodimir Zelenski și ministrul rus de Externe Serghei Lavrov fiind programați să se adreseze Adunării Generale. Totodată, Consiliul de Securitate se confruntă cu un blocaj în adoptarea unor măsuri pentru încheierea conflictului, din cauza dreptului de veto al Rusiei. Antonio Guterres a subliniat importanța găsirii unor soluții pentru exporturile de alimente, îngrășăminte și energie din regiunea Mării Negre, avertizând că blocajul actual agravează problemele cauzate de criza din Orientul Mijlociu.
Inteligența artificială va ocupa un loc important pe agenda liderilor, după ce industria a cerut o încetinire coordonată a dezvoltării tehnologiei pentru a evita pierderea controlului uman. Antonio Guterres a solicitat statelor de top să stabilească reguli comune pentru a preveni un potențial dezastru global. Această poziție este în contrast cu cea a lui Donald Trump, care a calificat riscurile AI drept o „farsă” și a susținut că orice restricții ar putea avantaja China. Organizația se pregătește, de asemenea, pentru schimbarea conducerii, mandatul lui Guterres expirând la sfârșitul lui 2026.
Securitatea în zona Mării Negre rămâne un subiect critic pentru stabilitatea aprovizionării globale, în condițiile în care pozițiile Rusiei și Ucrainei sunt dificil de conciliat. Această tensiune afectează direct fluxurile comerciale de mărfuri esențiale. În acest context, orice instabilitate în rutele de transport maritim sau în zonele de conflict poate amplifica presiunile economice asupra piețelor internaționale, afectând atât securitatea alimentară, cât și prețurile la resursele energetice.